Prefectura Dolj a anunțat luni 11 cazuri noi de COVID-19, conform raportării zilnice a Direcției de Sănătate Publică Dolj. Anul trecut exact în perioada aceasta presa din România, și nu numai, anunța mii de cazuri noi de COVID-19, era o permanentă stare de panică, confuzie, izolare și dispreț.
În România totul a început în Oltenia, mai exact în Gorj, primul caz fiind confirmat pe 26 februarie 2020 la un bărbat – pacientul zero. De atunci a început haosul! Școlile s-au închis, iar toată lumea a trecut în izolare, timp de o lună. O lună care a schimbat complet lumea. România a oscilat numai între starea de urgență și starea de alertă, iar oamenii se simțeau izolați, mulți dintre ei terifiați.
Acesta este și cazul Anei, o studentă care a făcut primul an de facultate exclusiv online, un eveniment neproductiv pentru toți boboceii de vârsta ei. Întrebată ce a însemnat pandemia pentru ea și dacă s-a obișnuit cu aceasta idee, Ana ne-a răspuns: „Eu fiind o persoana care suferă de depresie și anxietate… nu știu, toată situația legată de Covid m-a dat cu 7 pași înapoi, mi-e greu să socializez, să vorbesc cu oamenii. E de parcă am uitat cum… Când ies în oraș mă simt foarte anxioasă și paranoică. Deși statistic vorbind stăm totuși mai bine și lucrurile sunt mai ok, mi-e la fel de frică cum îmi era la început. Și situația în care trebuie să vorbesc față-n față cu cineva mă sperie foarte tare”, ne-a spus tânăra.
De-a lungul acestor luni pline cu frică și „contaminate” cu panică, au existat și oameni care s-au acomodat cu pandemia. Acesta este cazul lui Robert, proaspăt student la Politehnică în București pentru care perioada de izolare și plină de interdicții a însemnat timp mai mult pe care l-a acordat exclusiv pentru bacalaureat și admiterea la facultate. Întrebat ce a însemnat virusul pentru el și cum l-a schimbat, tânărul ne-a răspuns: „Pentru mine pandemia nu a însemnat foarte mult. Am considerat-o mai mult ca o oportunitate deoarece toate locurile au fost mai mult închise și am putut să-mi aloc toată energia pentru învățat. Nu m-a afectat prea tare, adică pe niciun plan, sunt la fel ca înainte, iar despre școală, dacă vrei să înveți, înveți oricum. Nu m-au deranjat foarte mult nici toate regulile impuse și consider că pandemia a fost creată mai mult de oameni, de zarva lor. Sunt fericit că acum s-a scos purtarea măștii din spațiile publice și mă bucur că am reușit să rămân același om”, ne-a spus acesta.
Ei bine, pentru alții pandemia a însemnat schimbarea de care aveau nevoie: „Datorită timpului petrecut singur am reflectat mult asupra mai multor lucruri importante: viitorul meu, ce fel de persoană sunt, cine se află în jurul meu, ce pot face să ajut lumea (activism). Deci pentru mine pandemia a însemnat reflectare și schimbare, o schimbare înspre mai bine, atât a societății, dar și a mea”, ne-a spus Eusebiu Oprea.
Pandemia nu a însemnat doar distanțare și izolare, ci și suferință și moarte, după cum poate spune și Ianis Mirea ,,Greu. Acesta este cuvântul care descrie momentul prezentului. Odată cu apariția acestei pandemii, viața mea s-a schimbat radical. Am pierdut multe persoane care îmi erau apropiate din cauza distanțării sociale, am văzut scene îngrozitoare cu oameni care se zbat pentru viață cu o mască de oxigen pe față, am trăit stări pe care nici nu mi le puteam imagina, mai ales în timpul carantinei. Tot ce văd in jurul meu este din ce in ce mai gri. Abia se mai zărește câte un zâmbet rătăcit și acela parcă chinuit. Chiar dacă situația pandemică s-a îmbunătățit, nimeni nu va mai fi la fel prea curând. Cu toate acestea, fiecare dintre noi trebuie să privească părțile bune care s-au întâmplat, oricâte de putine ar fi, sperând că ziua următoare este cea pe care o așteptăm cu toții, și anume să zâmbim împreună in drum spre viața de dinainte”, ne-a împărtășit tânărul.
Situația rămâne încă o incertitudine deoarece în celelalte țări din Europa o nouă tulpină a virusului, Delta, face ravagii, rata de vaccinare a scăzut, iar liderii europeni cer și a treia doză de vaccin pentru o imunizare mai facilă.
