Șoferii care conduc în sens invers pe autostradă sau care merg pe banda de urgență, sancționați

Ministerul de Interne pregătește un proiect de act normativ pentru modificarea sancțiunilor din Codul Rutier, prin care vrea să mărească la 120 de zile perioada de suspendare a permisului de conducere în cazul mersului pe sens invers sau întoarcerii pe autostradă.

“Executarea, de către conducătorul de autovehicul, pe autostradă, a manevrei de întoarcere sau de mers înapoi, circulația în sens contrar direcției de mers pe calea unidirecțională, circulația sau traversarea de pe un sens de circulație pe celălalt prin zonele interzise, respectiv prin zona mediană sau racordurile dintre cele două părți carosabile va constitui contravenție și se va sancționa cu amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 120 de zile.

Potrivit aceluiași proiect de act normativ, circulația nejustificată a autovehiculelor pe banda de urgență a autostrăzilor va constitui contravenţie şi se va sancţiona cu amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancţiuni şi cu aplicarea sancţiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile.

De asemenea, se are în vedere la nivelul MAI, reanalizarea cadrului legal ce reglementează procedura de examinare pentru obținerea permisului de conducere, în scopul creșterii nivelului de pregătire a conducătorilor de autovehicule, soluție ce ar contribui la reducerea numărului de accidente rutiere”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Interne, Georgian Drăgan.

Acesta a prezentat, în cadrul unei conferințe de presă, acțiunile desfășurate de Poliția Română, în primele 7 luni ale acestui an, pentru prevenirea accidentelor rutiere.

“Conform datelor extrase din bazele de date ale Direcției Rutiere, evoluția accidentelor grave, înregistrate în primele 7 luni ale anilor 2019, 2020 și 2021, se prezintă astfel:

În anul 2019, la nivel naţional, s-au înregistrat 4.421 de accidente, soldate cu decesul a 894 de persoane şi rănirea gravă a altor 4.200.

În anul 2020, la nivel naţional, s-au înregistrat 3.637 de accidente, soldate cu decesul a 812 de persoane şi rănirea gravă a altor 3.344.

În anul 2021, la nivel naţional, s-au înregistrat 2.586 de accidente, soldate cu decesul a 932 de persoane şi rănirea gravă a altor 2.004.

Ca o concluzie, se observă o scădere semnificativă a accidentelor rutiere grave, în acest an, față de anii trecuți, însă, în același timp, numărul persoanelor decedate este în ușoară creștere.

Anul acesta ne-am confruntat cu situația în care, în cadrului unui singur accident rutier, au fost mai multe persoane decedate”.

În primele 7 luni ale acestui an, principalele 3 cauze generatoare de accidente rutiere grave, în urma cărora au decedat persoane, se prezintă astfel:

1. Viteza neadaptată la conduțiile de drum – 106 accidente, în urma cărora au decedat 119 persoane, iar alte 38 au fost grav rănite.
2. Traversare neregulamentară pietoni – 75 de accidente, în urma cărora au decedat 76 de persoane, iar alta a fost grav rănită.
3. Pietoni pe partea carosabilă – 58 de accidente, în urma cărora au decedat 58 de persoane.
4. Totalul sancțiunilor contravenționale aplicate, la nivel național, pentru nerespectarea regulilor de circulație pe drumurile publice în perioada de referință este de peste 890.000.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Interne a vorbit și despre lipsa parapetului de protecție axial pe drumurile cu 4 benzi, care practic ar elimina accidentele rutiere cauzate de pătrunderea vehiculelor pe contrasens, scrie digi24.ro

”Având în vedere deficiențele constatate, poliția rutieră a solicitat administratorilor drumurilor publice remedierea acestora, în primele 7 luni ale anului 2021 fiind transmise, la nivel național, un număr de 3.149 de informări, dintre care:

– 58 pentru autostrăzi;

– 638 pentru drumuri naționale;

– 636 pentru drumuri județene;

– 531 pentru drumuri comunale;

– 1.286 pentru străzile din interiorul localităților.”

De asemenea, pentru creșterea gradului de siguranță rutieră și pentru scăderea numărului persoanelor decedate în urma accidentelor rutiere, ”trebuie ca mai mulți ,,actori”, dacă îi putem numi așa, să-și aducă aportul, fiecare conform competențelor, iar participanții la trafic trebuie să dea dovadă de mai multă responsabilitate.

Prin comportament agresiv se înțelege efectuarea, pe drumul public, de către conducătorul  de vehicul, a uneia dintre următoarele manevre:

1. a) deplasarea succesivă de pe o bandă de circulație pe alta sau de pe un rând pe altul, alternând din stânga în dreapta, în scopul depășirii unui șir de vehicule care circulă în același sens;
2. b) întoarcerea vehiculului prin folosirea frânei de ajutor;
3. c) pornirea vehiculului de pe loc prin patinarea excesivă, în gol, a roților motoare;
4. d) circulația cu vehiculul la o distanță foarte redusă față de un alt vehicul, înaintea sau în spatele acestuia, cât și în lateral, de natură a intimida conducătorul acestuia;
5. e) folosirea repetată a semnalelor sonore și/sau luminoase de natură a obliga nejustificat conducătorul de vehicul care circulă în fața sa să elibereze banda de circulație;
6. f) conducerea mopedului sau motocicletei având în contact cu drumul numai una dintre roți;
7. g) mersul cu spatele cu vehiculul în scopul intimidării celorlalți participanți la circulație care circulă în spatele acestuia;
8. h) realizarea intenționată a unui derapaj controlat al vehiculului în vederea întoarcerii sau rotirii acestuia;
9. i) conducerea intenționată a unui vehicul prin accelerarea repetată a motorului, de natură a stânjeni persoanele aflate în zona drumului public”, a transmis Georgian Drăgan.