vineri, martie 29, 2024

Ultima ora

spot_imgspot_imgspot_imgspot_img

Sport

Săruturi forțate, loviri și amenințări. Hărțuirea sexuală la locul de muncă – ce este de făcut?

La sfârșitul lunii martie, lumea medicală din Craiova era zguduită de un scandal legat de o posibilă hărțuire sexuală și chiar viol. O asistentă de la secția Hematologie a Spitalului Municipal „Filantropia” își acuza șeful direct. Cazul este încă în cercetare, însă nu este singurul, chiar dacă majoritatea nu au ieşit la iveală din diverse motive. Hărțuirea sexuală la locul de muncă pare să fie o practică. Mai multe angajate din domeniul medical au spus, pentru „Jurnalul Olteniei”, că cel puțin o dată au fost într-o astfel de situație. Ce spun câteva dintre acestea, dar și o scurtă explicație psihologică pentru hărțuire, precum și ce este de făcut din punct de vedere juridic în astfel de situații, citiți în cele ce urmează.

Ana-Maria Constantinescu, Alexandru Nica

Viaţa în domeniul medical implică multe responsabilităţi, atât în relaţiile dintre medici sau asistente şi pacienţi, dar şi între cadrele medicale, indiferent de statutul acestora. Abuzurile de natură fizică sau psihică nu sunt atât de rare pe cum ar părea la prima vedere.

Policlinica Buna Vestire Craiova

„A încercat să mă sărute şi pentru că l-am refuzat ferm, m-a lovit cu palma”


„A” este o tânără care a lucrat mai mulţi ani ca asistentă la una din secţiile Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) din Craiova. Tânăra nu a dorit să îşi dezvăluie identitatea sau secţia la care a lucrat, lucrând încă în domeniu, dar la o clinică privată și temându-se pentru locul său de muncă. Aceasta a avut parte de unele experienţe neplăcute în timpul petrecut ca asistentă în cadrul spitalului din Craiova.
„Eram de mai puţin de un an asistentă la secţia respectivă şi iniţial lucrurile au fost la locul lor, până când unul dintre cadrele medicale din secţie a început să mă întrebe foarte multe lucruri legate de viaţa mea personală. La acel moment eram cu cineva de mai mult timp, acest lucru fiind adus în discuție mereu de persoana în cauză, care făcea diverse glume de prost gust vis-a-vis de relaţia mea. Glumele au început uşor să aibă tentă sexuală, moment în care după ce am încercat să ignor ceva timp, i-am zis cadrului medical respectiv să înceteze, altfel voi povesti despre asta. O perioadă a lăsat-o mai moale cu aceste lucruri, până într-o zi când a început să mă mustreze pentru felul în care eram îmbrăcată la serviciu în ziua respectivă, fel care nu era deloc diferit de alte zile şi de cum obişnuiam să mă îmbrac. A încercat să mă sărute şi pentru că l-am refuzat ferm, m-a lovit cu palma. A început să-mi vorbească urât şi vulgar, să-mi zică diverse cuvinte urâte şi să mă facă în toate felurile. M-a ameninţat că dacă nu mă gândesc mult mai bine la situaţie o să aibă grijă să plec din acel spital. Situaţia a fost de aşa natură încât oricum, după ceva timp m-am mutat la o clinică privată şi nu a fost nevoie să se ajungă la mai mult, dar cred că dacă aş fi rămas nu ar fi renunţat uşor, fiind oricum o persoană destul de agresivă”, a declarat „A”, fostă asistentă a SCJU Craiova.
Județul Dolj nu este singurul din Oltenia unde unele cadre medicale au avut parte de abuzuri. În județul Olt, mai exact în municipiul Slatina, există cazuri similare, despre care persoanele abuzate se feresc să vorbească foarte deschis.
„O” este fostă asistentă a Spitalului Județean de Urgență (SJU) din Slatina și a lucrat pe una dintre secțiile spitalului până în 2017. Asistenta a amintit o întâmplare ceva mai veche, când proaspăt angajată fiind, a avut o experiență mai puțin plăcută.
„Eram la începutul angajării mele și unul dintre colegii mei tot insista să ieșim în afara programului. L-am refuzat de câteva ori, într-un final acceptând să mâncăm ceva la prânz, într-o pauză. Inițial discuția a decurs foarte normal, chiar colegial, iar când a venit vorba despre viața personală a fiecăruia am încercat să evit subiectul pentru că mi-era destul de evident încotro mergea. Colegul meu a fost deranjat de atitudinea mea și totul a început să se schimbe în zilele următoare, când am aflat de la alte colege că acesta începuse să spună lucruri total mincinoase despre mine și interacțiunea cu el. Ieșirea într-o zi la o gustare în pauză a ajuns să fie transmisă către alți colegi eronat. Atitudinea multora dintre ei față de mine s-a schimbat radical, fără motiv, acest lucru nu doar că m-a pus într-o lumină proastă, dar m-a și afectat. Greșeala a fost a mea, probabil, deși atitudinea colegului meu m-a surprins. Nu știu dacă a fost un abuz, dar s-a resimțit cel puțin cât unul”, a menționat fosta asistentă a SJU Slatina.

„Știi că o să accepți, că nu ești fraieră”


Cazul femeii nu este singurul din municipiul Slatina, ceva mai recent având loc o altă tentativă de abuz, de data aceasta în cadrul unei clinici private.
„V” este de asemenea o tânără asistentă care a lucrat la începutul carierei într-o clinică privată, unde experiențele de acest gen n-au lipsit.
„Agresiunile au început încă de când m-am angajat, dar au fost de natură psihică o bună perioadă de timp și nu aveam curaj să vorbesc despre ele, cel care mă șicana fiind o persoană din departamentul administrativ. Mi se făceau avansuri zilnic și mi se vorbea destul de explicit, la limita bunului simț. Persoana respectivă îmi menționa mereu că glumește, chiar dacă nu era nici măcar o săptămână de când mă cunoștea. Îmi spunea mereu lucruri de genul „știi că o să fie ca mine, știi că o să accepți, că nu ești fraieră”. Persoana care mă agresa psihic zilnic era și căsătorită, după spusele celor de acolo. Momentul maxim a fost într-o zi când afară ploua foarte tare, iar o colegă mi-a zis că ne va lăsa un alt coleg acasă cu mașina. Când am ieșit am văzut că e vorba de el, dar ar fi fost ciudat să mă retrag. M-am urcat sperând că o să mă lase pe mine prima, lucru care nu s-a întâmplat. La 10 minute am rămas singură cu el în mașină. Normal, a oprit mașina undeva și insista să mă mut în față. Nu am acceptat și a pornit o discuție în care sublinia lucruri cum că dacă nu voi fi de acord cu ce mi propune el, în general, nu o să mai rămân pentru mult timp la clinică. În seara aceea nu s-a întâmplat nimic, dar nu după mult timp, mi s-a propus un post undeva la stat, moment în care, spre bucuria mea, nu am mai fost nevoită să îi suport avansurile, din ce în ce mai dese”, a declarat tânăra.

Psihologul Mihail Jianu subliniază faptul că uneori, o parte din vină o au și persoanele care ajung să fie abuzate la locul de muncă. Cel care devine „abuzator” poate fi indus, inițial, în eroare.
„Multe dintre acestea provoacă, prin stilul vestimentar. Se joacă practic, consideră că domină jocul sau interacțiunea cu un bărbat, care poate este puțin atras, sau care poate are probleme de comunicare în familie, cu soția sau partenera. Apoi doamna sau domnișoara uită că s-a jucat și îi întoarce spatele bărbatului, complet sau pe jumătate, bărbatul neînțelegând mereu semnele non verbale sau paraverbale și bărbatul acționează în consecință. Hărțuirea vine din neacordarea atenției atunci când se vrea, în spate stând o nevoie, fie ea de atenție, sau financiară, o nevoie. De cele mai multe ori hărțuirea, care este o formă de manipulare, apare la locul de muncă ierarhic. M-a hărțuit șeful. Abuzul psihic este cel mai greu de dovedit, mai ales dacă persoana respectivă nu are experiențe de genul ăsta, de multe ori având daune considerabile”, a declarat psihologul Mihail Jianu.

În ceea ce privește cazul de la spitalul „Filantropia” din Craiova, așa cum menționam anterior, acesta se află în continuare în cercetare la Poliție, sub coordonarea unui procuror. Acuzația adusă este de tentativă de viol.
Cel acuzat este asistentul-șef. Cea care îl acuză ar fi declarat că în 2019 asistentul-șef a violat-o. Nu a depus însă plângere la Poliție.
Totul a ieșit la iveală după ce, pe 19 martie, femeia a ajuns destul de târziu acasă de la serviciu. După mai multe discuții cu soțul, i-a spus acestuia că a fost victima unei tentative de viol. Nu a fost vorba însă de agresiune fizică, ci una de natură psihologică.
„În noaptea de 19/20 martie a.c., polițiști din cadrul Secției 1 Poliție Craiova au fost sesizați, prin intermediul numărului unic de urgență 112, de un bărbat de 35 de ani, din Craiova, cu privire la faptul că, în cursul zilei de 19 martie, soția sa de 35 de ani a fost victima unei tentative la infracțiunea de viol, faptă comisă de un bărbat de 41 de ani.
Având în vedere aspectele sesizate, polițiștii au întocmit un dosar penal, cercetările fiind continuate sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova.
La finalizarea cercetărilor, dosarul penal urmează să fie înaintat unității de parchet cu propunerile corespunzătoare”, conform unui comunicat al IPJ Dolj.
Șefa Clinicii de Hematologie de la Spitalul „Filantropia” Craiova a precizat, pentru „Jurnalul Olteniei”, că a fost anunțată conducerea spitalului și a fost demarată o anchetă internă. Potrivit acesteia, până acum nu s-au făcut nici un fel de sesizări cu privire la comportamentul asistentului-șef. Deocamdată nu au fost comunicate rezultatele anchetei interne.
În ceea ce privește ancheta polițiștilor, au fost deja audiate mai multe persoane. Victima este așteptată să aducă mai multe probe. A fost dusă și la IML și se așteaptă un răspuns și de acolo.
Cazurile de abuz la locul de muncă, nu doar în domeniul medical, nu sunt o utopie. Sunt reale și mai frecvente decât am crede. Ce ar trebui să facă o persoană care trăiește o astfel de experiență? În primul rând, să nu tacă. Justiția poate face dreptate în astfel de cazuri, chiar dacă unele sunt greu de dovedit.

Tăcerea nu este o soluție!” – Anastasia Munteanu

Din punct de vedere juridic, abuzurile la locul de muncă se referă la comportamentul repetat și nejustificat în raportul angajat-angajator sau chiar și în raporturile dintre angajați, comportament care provoacă un stres considerabil victimelor, conducând la imposibilitatea acestora de a desfășura activitatea la locul de muncă și de a avea o viață normală.
În concret, hărțuirea are o natură dublă, aceasta putând avea atât un caracter sexual, cât și un caracter psihologic. Prima, denumită și hărțuire directă, se manifestă printr-un comportament nedorit cu conotație sexuală, exprimat fizic, verbal sau nonverbal, având ca obiect sau ca efect lezarea demnității unei persoane și, în special, crearea unui mediu de intimidare, ostil, degradant, umilitor sau jignitor. Cea de-a doua, hărțuirea indirectă, este reprezentată de acțiuni mai subtile materializate într-un comportament necorespunzător care este repetitiv și implică un comportament fizic, limbaj oral sau scris, gesturi sau alte acte intenționate capabile să afecteze personalitatea, demnitatea sau integritatea fizică ori psihologică a unei persoane.
Indiferent de forma pe care o îmbracă, agresiunile la locul de muncă presupun un comportament abuziv, manifestat deliberat, având ca rezultat degradarea ambientului în care se desfășoară munca, precum și atingerea personalității, demnității sau integrității psihice și fizice ale persoanei.
Considerăm necesar să discutăm despre acest subiect sensibil, aducând, în acest fel, mai multă lumină în ceea ce privește instrumentele legale pe care le are la îndemână angajatul-victimă a abuzurilor sexuale și morale la locul de muncă.
Salariații care sunt victime ale agresiunilor la locul de muncă se pot adresa în instanță în temeiul răspunderii civile, contravenționale sau penale.
Astfel, pentru a trage la răspundere făptuitorul, victima abuzurilor poate și trebuie:
1. Să păstreze dovezi scrise și audio, video ale abuzului: mail-urile, sms-urile, fotografiile sau înregistrările pot fi acceptate ca probă în instanță;
2. Să sesizeze abaterea de la normele Codului Muncii către departamentul de Resurse Umane al societății angajatoare;
3. Să comunice neregulile de la locul de muncă agenților constatatori în materie, Inspecției Muncii sau Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării;
4. Să se adreseze instanței de judecată atât pe latură penală prin formularea unei plângeri prealabile, precum și pe latură civilă printr-o acțiune în despăgubiri solicitând daunele aferente.
Pot constitui temei legal pentru o acțiune care are ca obiect atragerea răspunderii pentru abuzuri, discriminări, agresiuni sexuale și morale desfășurate la locul de muncă, următoarele texte de lege:
– Ordonanța de Guvern nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare;
– Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse și tratament între femei și bărbați;
– Carta Socială Europeană, adoptată la Strasbourg la 3 mai 1996, ratificată de România prin Legea Nr. 74 din 3 mai 1999;
– Articolul 8 și articolul 39 din Codul Muncii;
– Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă;
– Art. 218, 219, 223 Cod Penal.
Încurajăm victimele abuzurilor să utilizeze toate mijloacele legale pentru a diminua efectele negative ale agresiunilor pe care le-au suferit la locul de muncă și să nu le fie frică să vorbească despre experiențele lor, solicitând asistență din partea avocaților. Tăcerea nu este o soluție!

Politica