Duminică, creștinii prăznuiesc Floriile, cea mai importantă sărbătoare care vesteşte Paştele, rememorând intrarea triumfală a lui Iisus în Ierusalim. De asemenea, sunt sărbătoriți cei cu nume de flori și se mănâncă peşte, fiind a doua dezlegare din postul Paştelui, după cea din ziua Bunei Vestiri.
Floriile deschid săptamâna cea mai importantă pentru pregătirile de Paşti, cunoscută sub numele de „Săptămâna Mare”, după cele 40 de zile de post. Din punct de vedere liturgic, din aceasta zi începe Săptămâna Patimilor, în amintirea cărora în biserici se oficiază în fiecare seară Deniile, slujbe prin care credincioşii îl „petrec” pe Hristos pe drumul Crucii, până la moarte şi Înviere.
Prima menționare a Duminicii Floriilor datează din secolul al IV-lea, iar prima celebrare a avut loc la Ierusalim. Sărbătoarea a cuprins, în scurt timp, întreaga lume creştină, fiind celebrată cu mare fast.
Tradiții și obiceiuri în Duminica Floriilor
Sărbătoarea intrării Domnului în Ierusalim a fost suprapusă peste cea a zeiţei romane a florilor, Flora, de unde şi denumirea populară pe care a primit-o.
Astfel, pe lângă sărbătoarea creştină a intrării Mântuitorului în Ierusalim au apărut şi mai multe obiceiuri şi tradiţii, atât în mediul rural, cât şi în cel urban, cele mai multe de origine păgână.
De exemplu, de Florii se obişnuieşte să se facă „de ursită”, astfel că fetele aflau, prin diverse procedee, dacă se vor căsători sau nu în acel an.
Tot de Florii, mărţişorul purtat până în această zi se pune pe ramurile unui pom înflorit sau pe un măceş, iar zestrea se scoate din casă pentru aerisire.
Înaintea sărbătorii, fetele nemăritate din Banat şi Transilvania obişnuiesc să pună o oglindă şi o cămaşă curată sub un păr altoit. După răsăritul soarelui, aceste obiecte sunt folosite în farmece pentru noroc în dragoste şi sănătate.
Totodată, la miezul nopţii se fierbe busuioc în apă, iar dimineaţa fetele se spală pe cap cu această fiertură, ca să le crească părul frumos şi strălucitor.
Ce rămâne… se toarna la rădăcina unui păr, în speranţa că băieţii se vor uita după ele, ca după un copac înflorit.
În popor se mai spune că cine îndrăzneşte să se spele pe cap în ziua de Florii fără apă descântată şi sfinţită riscă să albească.
Astfel, creştinii prăznuiesc Intrarea Mântuitorului în Ierusalim participând la Sfânta Liturghie, împodobind cu ramuri de salcie sfinţită icoanele, uşile şi ferestrele gospodăriilor lor şi păstrând rânduiala postului.
Aceste ramuri sfinţite se păstrează peste an, fiind folosite cu credinţă la tămăduirea diferitelor boli. Oamenii obişnuiesc şi să înfigă aceste ramuri în straturile proaspăt semănate, să le pună în hrana animalelor sau să le aşeze pe morminte.
Ramurile verzi simbolizează castitatea, dar şi renaşterea vegetaţiei, amintind totodată de ramurile cu care a fost întâmpinat Iisus la intrarea în Ierusalim, în această zi.
În trecut, ramura de salcie sfinţită era folosită şi în scopuri terapeutice. Oamenii înghiţeau mâţişori de pe ramura de salcie pentru a fi feriţi de diferite boli, iar bătrânele se încingeau cu salcia ca să nu le mai doară şalele.
De asemenea, există şi obiceiul ca părinţii îi lovească pe copii cu nuieluşa de salcie când veneau de la biserică, pentru a creşte sănătoşi şi înţelepţi.
Cei mai mulţi români cu nume de floare poarta numele Florin – 336.793, Viorel – 145.673 şi Viorica – 145.020. Există însă şi câteva sute de persoane cu nume mai rare, dar tot de flori: Mărgărit – 699, Micşunica – 626, Panseluţa – 444 sau Crizantema – 303.
Dintre cei aproape 1,5 milioane de români aniversaţi de Florii, aproximativ 63o.ooo sunt bărbaţi, iar peste 850.000 sunt femei, informează un comunicat al Ministerului Afacerilor Interne (MAI).
Statisticile existente, la nivelul Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul MAI, arată că majoritatea românilor care îşi sărbătoresc onomastica de Florii, respectiv 336.793 de persoane, poartă numele de Florin, alţi 145.673 se numesc Viorel, iar 54.749 – Florian.
Din totalul româncelor cu nume de flori, 145.020 se numesc Viorica, 128.844 – Florentina, 91.000 – Florica, 87.202 – Floarea şi 79.753 – Florina.
Dintre bărbaţi, 29.779 poartă numele Florea, 25.183 răspund la numele Florentin şi 13.925 se numesc Florinel. Tot printre bărbaţii români care îşi serbează duminică onomastica, se numără şi cei cu numele Trandafir – 2.418, Bujor – 1.550, Floricel – 928, Mărgărit – 699 şi Crin – 204.
În duminica Floriilor vor fi aniversate și românce cu nume mai rar întâlnite, precum Garofița – 2.972, Iris – 2.196, Anemona – 858, Micșunica – 626, Romanița – 533, Panseluța – 444 sau Crizantema – 303.
Sursa: Mediafax
