Demersurile pentru modernizarea Colegiului „Carol I” din Craiova și a Operei Române pot fi derulate cât mai curând.
Marți, 16 martie, a fost semnat contractul de investiții, care prevede demararea procesului de reabilitare a clădirii-simbol din Craiova, în prezența prim-ministrului Florin Cîțu, aflat în vizită la Craiova.
Contractele sunt derulate prin intermediul Companiei Naționale de Investiții (CNI) și au fost aprobate încă din anul 2018. Colegiul Național „Carol I” este un liceu de prestigiu din România, absolvit de diverse personalități marcante.
Potrivit ministrului Cîțu, procesul de reabilitare a colegiului „Carol I” și a Operei Române din Craiova va fi încheiat în anul 2023, fără a trece prin alte mandate de guvernare.
„Este un proiect care o să fie gata în 2023. Trebuie să fac o promisiune publică, întrucât am venit și la semnarea contractului, voi veni și în 2023, când va fi finalizat. Am fost uimit să văd cum arată acest liceu și este clar că este o problemă care durează și sunt surprins neplăcut că până acum nu s-au găsit resurse să fie rezolvată această problemă, mai ales că este un liceu important, un liceu cu istorie. Dar, de asta suntem noi aici, să avem garanția că după semnarea contractului începe acest proiect și voi fi aici și atunci când se va inaugura.
Dacă se lucrează la fel cum se lucrează la Liceul Militar, va fi mai devreme, însă nu știu dacă există un sistem diferit, dar în 2023 va fi gata”, a precizat premierul României, în cadrul ședinței de la Prefectură.
Valoarea proiectului se ridică la aproximativ 100 de milioane de lei, beneficiar fiind Primăria Craiova.
„Este un contract în valoare de 97, 73 de milioane de lei pentru consolidarea și reabilitarea clădirii Colegiului „Carol I”, clădire care găzduiește Opera Română – clădire simbol pentru Craiova. Data execuției, care include și proiectarea, este de 30 de luni, din care șase luni sunt pentru proiectare, iar 24 pentru execuție.
Practic, pe baza acestui contract, în septembrie 2023 acest colegiu care include și clădirea Operei Române va fi reabilitat. Vor semna doamna director de la Compania Națională de Investiții ca și implementator, iar finanțarea vine din bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și de la domnul Erbașu, care este reprezentantul antreprenorului care a câștigat proiectarea și execuția acestui contract.
Acesta investiție este, din punctul nostru de vedere, o formă de respect față de trecut și o privire spre viitor, fiind vorba despre o clădire-simbol, care înseamnă instituție de învățământ și instituție culturală”, potrivit ministrului Dezvoltării.
Totodată, reprezentanții CNI, prin intermediul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, au în plan demararea altor proiecte în Dolj.
„Alte zece investiții ale Companiei Naționale de Investiții, sunt în curs de implementare la nivelul județului Dolj și au o valoare de aproximativ 87 milioane de lei. Printre cele mai importante sunt de consolidarea, reabilitarea, extinderea și dotarea Spitalului Orășenesc Segarcea, de consolidare și restaurare a Bisericii „Madona Dudu” din Craiova și Sala de sport cu 180 de locuri din comuna Cetate.
În curs de contractare sunt cinci investiții din care unul, cel mai semnificativ, se semnează acum. Și, în afară de Colegiul Național „Carol I”, sunt în curs de contractare o bază sportivă la Băilești și reabilitarea pavilionului ISU Oltenia”, a completat Cseke Attila, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.
La întâlnirea de astăzi nu au participat și reprezentanți ai Primăriei din Craiova, deși instituția este beneficiarul proiectului. Potrivit acestora, nu au fost nimeni invitat la semnarea contractului, doamna primar fiind chiar anunțată să nu vină.
Colegiul Național „Carol I” – clădire simbol a Băniei
Istoria acestei școli doljene în care renumele generațiilor anterioare se întalnește cu cel al generațiilor contemporane începe cu 186 de ani în urmă, în 1826, când doi foști elevi ai lui Gheorghe Lazăr și Ion Heliade Rădulescu, profesorul Stanciu Capataneanu și învățătorul Grigore Pleșoianu au pus bazele Scolii Naționale Medii, a doua școală medie din Principate, după Colegiul „Sfântul Sava” din București.
La început, Școala Centrală a funcționat în chiliile de la Mănăstirea Obedeanu, apoi în cele de la Biserica Madona Dudu. În octombrie 1832 se cumpără actualul teren al Colegiului, în centrul Craiovei, cu suma de 300 de galbeni donați de către vornicul Iordache Otetelisanu, urmând că abia în 1842 să se inaugureze primul local, cel imortalizat de pictorul Theodor Aman în tabloul „Hora Unirii la Craiova”.
În sala mare a școlii a citit Ion Heliade Rădulescu Proclamația de la Izlaz, în timp ce loan Maiorescu, directorul instituției, urcat într-un pom din fata clădirii, citea aceeași Proclamație pentru elevi și ceilalți craioveni.
După înfrângerea Revoluției de la 1848, timp de trei ani, scoală se închide pentru că nu are dascălii necesari, iar turcii transformă clădirea în cazarma și bucătărie, încalzindu-și mâncarea cu mobilierul și cărțile din bibliotecă.
În 1853, scoală devine comandament țarist și spital. G. M. Fontanin protestează, este arestat, alungat, dar se întoarce și în 1854 redeschide școala, pe care o va conduce cu autoritate și competență încă douăzeci și șapte de ani.
În 1885, prin înalt Decret Regal, școala primește numele Liceul „Carol I”. Între 1893-1895 se construiește actuala clădire a liceului ce a costat peste un milion de lei și în fundația căreia regele Carol I a așezat personal un cilindru metalic cu documentul oficial al ctitoriei ce va deveni clădire de patrimoniu. Pictorul Francisc Tribalski a realizat frescele din biblioteca și sala rotunda, iar clădirea nouă, cu cupolă, a fost dotată cu mobilier luxos. Însă și acest local a devenit spital în timpul Primului Război Mondial.
În 1948, cu ocazia centenarului revoluției pașoptiste, liceul primește numele de Colegiul Popular „Nicolae Bălcescu”, dar în 1997 va reveni la vechiul nume „Carol I”, ce se păstrează până astăzi. De altfel, ambele personalități istorice sunt considerate mentori spirituali ai Colegiului din Craiova.
Școala s-a înființat oficial la 20 mai 1826, însă construcția începe în 1832. La 11 ianuarie 1838 stâlpii școlii se dărâmă din cauza cutremurului. Clădirea se reconstruiește cu mobilier nou și cu un turn cu ceas, lucru neobișnuit pentru o școală. La mobilier se lucrase 12 ani cu o investiție de 300.000 lei. În noiembrie 1842, noul local se inaugurează și încep cursurile. Vechiul imobil al liceului era compus din parter și etaj, turnul cu orologiu, sală de festivități, un larg culoar cu ferestre mari spre grădină, cancelaria, internatul, iar la etaj apartamentul directorului.
În anul școlar 1843-1844 Școala Centrală are 405 elevi (250 din Craiova și 155 din alte localități). După înfrângerea Revoluției de la 1848, școala se închide pentru că nu are dascălii necesari. Clădirea devine cazarmă, spital, bucătărie. După revoluție pe tronul Țării Românești urcă Barbu Știrbei care cumpărase terenul pentru școala craioveană. În 1852 școala s-a închis din nou și clădirea să devină comandament țarist și spital. Gheorghe Marin Fontanin protestează, este arestat, alungat, dar se întoarce și în 1854 deschide iar școala (acum gimnaziu). În 1860 i se adaugă un internat, iar din 1864 devine liceu. În 1885 este numită „Liceul Carol I” prin înalt decret regal.
Școala cea nouă s-a construit între anii 1893 și 1895 și a costat peste un milion de lei. Pictorul Francisc Tribalski a pictat frescele din bibliotecă și sala rotundă. Clădirea nouă, cu cupolă, era dotată cu mobilier luxos. Însă și acest local devine spital în timpul primului război mondial.
În 1915, în cancelaria liceului aveau loc ședințele Societății „Prietenii Științei”, filiala Craiova, cu profesorii liceului mai ales. Activitatea se desfășura având că membri personalități ale timpului. Ei au meritul de a fi înființat Universitatea din Craiova. În octombrie 1926 laboratorul de fizică este dotat cu aparate în valoare de 38.630 lei și este adusă la biologie colecția de roci.
În 1927 liceul nu avea bani să plătească primăriei taxa de 240.000 lei reprezentând contravaloarea taxei de construcție pentru al doilea etaj astfel clădirea liceului este sechestrată. Datoria la Banca Națională era de 2 milioane, cu care bani conducerea liceului a îmbogățit școala cu: un etaj (1925-1927), un stadion, o aripă nouă pentru internat, un bazin de înot, instalații sanitare moderne, o bibliotecă proprie etc., în valoare totală de aproape 7 milioane de lei. În 1912, liceul fusese împroprietărit cu 11 ha în afara orașului unde se vor construi grajduri pentru vite și locuințe pentru angajați. În perioada 1922-1933 cinematograful liceului prezintă filme săptămânal joi, vineri, sâmbăta și duminică între orele 15-20.
Numele Colegiul Național „Carol I” din Craiova e dat la 23 octombrie 1933 cu prilejul sărbătoririi centenarului liceului, cu 7 ani mai târziu.
În 1948, cu ocazia centenarului revoluției pașoptiste, liceul primește numele de Liceul de Matematică – Fizică Nicolae Bălcescu. Pentru mult timp director este profesorul de limba româna Nicolae Andrei, fratele ministrului de externe din acel timp, Ștefan Andrei. În martie 1977, la ora 21:22, profesorii liceului aveau consiliu în sala de festivități când a început cutremurul. Clădirea a fost grav avariată. Specialiștii au propus demolarea clădirii susținând că nu prezintă siguranța necesară.
Localul a fost salvat prin intervenția lui Nicolae Ceaușescu, care a hotărât să fie păstrată și consolidată. În 1997, colegiul reia vechiul nume de Carol I. Bustul lui Bălcescu, din holul mare al Colegiului este postat în exterior, în fața întrării în Teatrul Liric. După revoluția română din 1989, efectivele de elevi cresc aproape la 2000. Se renunță la uniformă, muncă patriotică și defilare. Clădirea liceului este clasată pe lista monumentelor istorice din județul Dolj, cu codul DJ-II-m-A-08056.
Colegiul este închis de mai mulți ani, iar elevii au fost relocați. Autoritățile locale promit de ani buni reabilitarea clădirii monument istoric. S-au făcut și diverse demersuri, dar până acum nu se concretizase nimic. Este vorba despre o lucrare amplă care vizează inclusiv consolidarea clădirii. În plus, dat fiind faptul că este monument istoric, iar elementele clădirii trebuie păstrate, costurile realizării lucrărilor sunt foarte mari. Nici foarte mulți constructori interesați nu s-au găsit. În cele din urmă, proiectul a fost preluat de Compania Națională de Investiții, în urmă cu trei ani.
