Pe data de 9 martie sunt prăznuiți în calendarul ortodox cei 40 de Mucenici, soldaţii romani care, pentru credinţa lor, au fost omorâţi în vremea împăratului Licinius, din porunca guvernatorului Agricola. 9 martie este şi ziua în care s-a păstrat tradiţia de a se prepara şi împărţi mucenici, copţi sau fierţi.
Cei 40 de Mucenici erau soldați creștini din Legiunea a XII-a Fulminată din Armenia, din vremea împăratului Licinius. Erau de origine română, și-au mărturisit față de Hristos și au refuzat să se închine în fața altor idoli. Din această cauză, Agricola a dat ordin ca toți acești soldați să fie întemnițați și ulterior supuși unor chinuri groaznice. În final, cei 40 de Mucenici au fost condamnați la moarte prin înghețare în lacul Sevastiei.
Pe când se aflau în mijlocul apei, unul dintre ei, ieşind din lac, a fost băgat în apă caldă şi a murit. Văzând în noapte pe sfinţi înconjuraţi de lumină şi cununi, pogorându-se din cer asupra fiecăruia dintre ei, unul dintre ostaşii care erau de pază acolo a intrat laolaltă cu sfinţii în lac şi l-a înlocuit pe cel plecat.
A doua zi, trupurile soldaţilor au fost arse, o parte din cenuşă fiind aruncată în apă, iar alta, cumpărată de creştini de la cei ce i-au ucis. Osemintele lor, câte au mai rămas în cenuşă, au fost găsite în prima jumătate a secolului al V-lea de credincioasa Pulcheria, sora împăratului Teodosie al II-lea (408-450), într-o capelă în pământ, în afara zidurilor Constantinopolului, unde fusese odinioară casa şi grădina unei diaconiţe cu numele de Eusebia şi deasupra cărora se construise o biserică mai mare, în cinstea martirului Thyrus.
O parte din aceste moaşte se află în capela familiei Sfântului Vasile cel Mare, din provincia Pont (Asia Mică). În această capelă au fost înmormântaţi Sfinţii Vasile cel Mare, Macrina cea Tânără, sora arhiepiscopului Cezareii Capadociei, şi Emilia.
Una dintre cele mai cunoscute tradiții de Sfinții 40 de Mucenici, pe care bărbații o respectă, este consumul a 40 de pahare cu vin, scrie libertatea.ro Se spune că vinul reprezintă sângele vărsat de cei 40 de Sfinți Mucenici din cetatea Sevastiei.
De asemenea, de 9 martie, una dintre cele mai cunoscute tradiții respectate de gospodine este pregătirea Mucenicilor din aluat, în forma cifrei 8. Mucenicii sunt din aluat dospit și au forma cifrei 8, deoarece cifra reprezintă simbolul echilibrului.
Mucenicii se împart vecinilor, rudelor sau oamenilor săraci, pentru pomenirea oamenilor ce nu mai sunt, dar și pentru belșugul recoltelor viitoare.
Se mai spune că, în această zi, poarta cerului se deschide şi moşii se întorc între cei din care s-au ridicat. Situarea acestei sărbători în preajma echinocţiului nu este întâmplătoare, pentru că, în viziunea populară, trecerea între cele două lumi se poate face numai urmând drumul Soarelui.
Tot în 9 martie se încheie perioada cunoscută ca „zilele babelor” şi începe săptămâna moşilor.
Sărbătoarea Măcinicilor sau Mucenicilor, a cărei zi centrală este 9 martie, începe de fapt cu o zi înainte, cu Focurile de Măcinici, şi se încheie în 11 martie, cu Beţia rituală. Incinerarea simbolică a spiritului iernii şi renaşterea spiritului verii se realizează, simbolic, prin aprinderea focurilor rituale, în dimineaţa zilei de Măcinici, 9 martie, echinocţiul de primăvară pe stil vechi.
În ziua Mucenicilor se trasează hotarul dintre iarnă şi vară, dintre zilele aprige ale Dochiei şi cele călduroase ale Moşilor. În această zi s-au suprapus două sărbători de înnoire sezonieră a timpului: ultima zi a Babei Dochia când, conform tradiţiei, aceasta moare şi se preface în stană de piatră, şi prima zi a Moşilor, jertfiţi şi transformaţi în cenuşă pe rugul funerar, pentru dreapta lor credinţă.
Mai există şi alte obiceiuri pentru ziua de 9 martie: ritualul de a bate cu maiul în pământ pentru ca din acesta să iasă căldura, tradiţia de a bate 40 de mantii (câte una pentru fiecare mucenic) cu scopul de a trăi ani mulţi şi sănătoşi şi de a descoperi eventuale comori îngropate în pământ.
