Conecteaza-te cu noi

Dolj

S-a stins din viață istoricul și criticul de artă Paul Rezeanu

Publicat

pe

Critic de artă, istoric, cercetător științific și expert în arta modernă românească a secolului al XIX-lea, Paul Rezeanu s-a stins din viață la vârsta de 84 de ani.

Pasionat și expert în opera lui Constantin Brâncuși, Paul Rezeanu a fost, totodată, membru al Comitetului Internațional al Muzeelor (ICOM).

Născut la data de 9 noiembrie 1937 în Breaza, jud. Prahova, acesta și-a făcut simțită prezența printre olteni, implicit craioveni, prin prisma funcției de director al Muzeului de Artă din Craiova în perioada 1970-2004.

A fost decorat cu Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Ofițer (februarie 2004), deținător al Premiului Pro – Victoria Arte al Fundației Marcel Guguianu  (1998), Premiul Academiei Române la Secția de artă pentru monografia Constantin Lecca (2007) și a fost nominalizat de trei ori pentru critică de artă de Uniunea Artiștilor Plastici din România. 

În 2012 i-a fost decernat titlul de Cetățean de Onoare al Craiovei.

În anul 2017, sub auspiciile B.N.R., a fost premiat de Fundaţia culturală Magazin Istoric cu Premiul acad. George Oprescu, pentru contribuţia la cercetare istorică.      

A profesat ca:

–           Cercetător științific III la sectorul de istoria artei al Academiei Române, Filiala Craiova, până în octombrie 1970;

–           Director al Muzeului de Artă din Craiova în perioada 1970 – 2004;

–           Cercetător științific I, 2004 – 10 decembrie 2009, când a fost pensionat;

–           Conferențiar universitar, 1992 – 1998;

–           Profesor universitar, 1998 – 2008 (prin concurs, Comisia de academicieni: Virgil CÂNDEA, Dinu GIURĂSCU, Răzvan THEODORESCU).

În domeniul istoriei artei s-a preocupat în mod deosebit de pictura, sculptura, grafica și arhitectura din Oltenia, din perioada 1800 – 2000, iar în domeniul istoriei s-a aplecat în mod deosebit asupra perioadei 1800 – 1945 din Oltenia – domenii asupra cărora și-a adus importante contribuții.

A participat la nenumărate sesiuni de comunicări și la congrese internaționale (1967 și 1975, Brâncuși, 1981 de istorie: România – URSS, 1996, Brâncuși) etc.

Ca director al Muzeului de Artă din Craiova, a organizat și găzduit expoziții personale ale maeștrilor artei românești (N. Grigorescu, Theodor Aman, Gheorghe Petrașcu, Theodor Pallady, Octav Băncilă, Eustațiu Stoenescu ș.a.), saloane de artă ale pictorilor olteni, saloane de artă inter-regionale ș.a.

Timp de aproape cincizeci de ani s-a ocupat de Brâncuși, omul și opera. A citit, studiat, cercetat mai tot ce s-a scris în lume despre Brâncuși.

În 1976 a organizat la Craiova și la București, Expoziția 100 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși, care a reunit 22 de opere ale marelui sculptor, toate aflate în România.

În noiembrie – decembrie 1990 a fost curator al Expoziției „Brâncuși. Masterpiece from Romanian Museums to New York, Gagosian Gallery și colaborator la organizarea marilor Expoziții retrospective Brâncuși de la Paris și de la Philadelphia, din anul 1995.

A avut șansa de a fi un apropiat al lui V.G. Paleolog, al sculptorului Constantin Antonovici (care a lucrat patru ani cu Brâncuși), al lui Barbu Brezianu (istoricul și criticul de artă care toată viața lui s-a ocupat de Brâncuși), Petre Pandrea.

A cunoscut, de asemenea, mai mult sau mai puțin pe Petru Comarnescu, Miliţa Petraşcu, Ștefan Georgescu-Gorjan, Natalia Dumitrescu, Irina Codreanu-King, cât și pe Jeana Brâncuși și pe sculptorul Vasile Blendea – nepoții lui Brâncuși, dar și pe Sidney Geist și pe Carola Giedion-Welcker.

A avut șansa, de asemenea, să vadă mai mult de 90% din operele lui Constantin Brâncuși aflate în muzeele și colecțiile din întreaga lume.

A văzut, și-a aplecat îndelung privirile asupra operelor marelui sculptor, a cercetat, și-a pus probleme, a încercat să verifice și să analizeze ceea ce alții au făcut înaintea sa. La „Dațiunea Brâncuși”, la Biblioteca Kandinsky, de la Centrul Pompidou a descoperit date noi, inedite, care au rectificat multe afirmații intrate în conștiința publică.

S-a ocupat de cercetarea-expertiza operelor lui Brâncuși începând din anul 1976.

În perioada îndelungată în care a fost director al Muzeului de Artă din Craiova, a fost gazda a numeroase expoziții de pictură din S.U.A., Franța (de exemplu „Picturi celebre din muzeele Parisului”) și niciuna din țările ”socialiste”. (De fapt aceasta a fost politica Ministerului Culturii care aprecia muzeul și pe el ca director).

A fost conferențiar universitar între 1992-1998 și profesor la Facultatea de Teologie din Craiova, la care a predat Istoria Artei Creștine și Istoria și Spiritualitatea Bizanțului.

A fost membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România – Secția Critică de artă, din anul 1982.

Toată viața a făcut cercetare științifică în istoria artei și istorie, perioada 1800-1960, aplecându-se în mod deosebit asupra Olteniei.

A publicat 37 de cărți în aceste domenii, 41 de cataloage de expoziții, peste 140 de articole științifice în reviste de specialitate, peste 120 de articole în diverse reviste de cultură și peste 300 de articole în diverse reviste și ziare.

Astfel, din cele 37 de cărți publicate (ca singur autor) menționează în mod deosebit:

–           Artele plastice în Oltenia (1821-1944), Editura ”Scrisul Românesc”, Craiova, 1980, (format 32×26 cm, pe două coloane, litere corp 12, 200 pag., teza de doctorat);

–           Muzeul de Artă Craiova, Editura ”Meridiane”, București, 1985 (ghid-album);

–           Eustațiu Stoenescu, Editura ”Meridiane”, București, 1983 (Monografie);

–           Stoica D, Editura ”Meridiane”, București, 1990 (Monografie);

–           Craiova – Studii și cercetări de istorie și istoria artei, Craiova, Editura ”Heliop”, 1999;

–           Brâncuși la Craiova, Editura ”Arc”, București, 2001 și ediția a 2-a în 2002 (2000 de exemplare în fiecare ediție, in limbile română, engleză și franceză);

–           Constantin Lecca, Editura ”Arcade”, București, 2005 (monografie și catalog exhaustiv al operei), format album;

–           Craiova.  Amintirile Orașului, Editura ”Alma”, Craiova, 2006, format album, 288 pagini;

–           Contribuții la istoria artei românești. Sculptori puțin cunoscuți, Editura ”Alma”, Craiova, 2007;

–           Caricaturistul N.S. Petrescu – Găină, Editura ”Alma”, Craiova, 2008 (monografie);

–           Istoria artelor plastice în Oltenia, vol. I (1800-1918), Editura ”Alma”, Craiova, 2010, 370 pagini și Vol. II (1919-2000), Editura ”Alma”, Craiova, 2013, 476 pagini;

–           Brâncuși. Tatăl nostru, Editura ”Autograf M.J.M.”, Craiova, 2012, 708 pagini (fără nicio imagine);

–           Brâncuși Ultimul dac. Trei capitole din viață, Editura ”Autograf M.J.M.”, Craiova, 2013, 241 pagini;

–           Nemuritorii. Portrete și busturi. Colecții de artă și colecționari olteni, Editura ”Info”, Craiova, 2016, 192 pagini;

–           Craiova. Orașul celor o mie de milionari (Istoria Craiovei între 1800-2000), Editura ”Info”, Craiova, 2017, 280 pagini;

–           Brâncuși. Omul și opera. Catalogul sculpturilor (monografie), Editura ”Monitorul Oficial”, București, 2019, format 32×26, 508 pagini.

Din rândul cataloagelor de expoziții pot fi amintite:

–           Catalogul Expoziției retrospective Rudolf Schweitzer-Cumpana, întocmit de Paul Rezeanu, Muzeul de Artă Craiova, 1971;

–           Theodor Aman. Catalog de expoziție, întocmit de Paul Rezeanu,  Muzeul de Artă Craiova, 1971 (catalog întocmit cu prilejul împlinirii a 140 de ani de la nașterea pictorului);

–           Expoziția retrospectivă Ipolit Strâmbu, catalog întocmit Paul Rezeanu, Muzeul de Artă Craiova, 1971;

–           Expoziția retrospectivă Octav Băncilă (100 ani de la naștere), Muzeul de Artă Craiova, 1972;

–           Catalogul expoziției retrospective Nicolae Furduescu, Muzeul de Artă Craiova, 1975;

–           Stoica D. Compoziții istorice, catalog întocmit de Paul Rezeanu, Muzeul de Artă Craiova, 1974;

–           Expoziția retrospectivă Horațiu Dimitriu, catalog întocmit de Paul Rezeanu, Muzeul de Artă Craiova, 1976;

–           Expoziția retrospectivă Caricaturistul N.S. Petrescu – Găină, catalog întocmit de Paul Rezeanu, Muzeul de Artă Craiova, 1977;

–           Expoziția retrospectivă Mircea Olarian, 100 de ani de la nașterea artistului, Muzeul de Artă Craiova, 1998.

Din cele peste 140 de articole științifice publicate în reviste de specialitate pot fi amintite:

–           Sculptorul Giorgio Vasilescu (1864-1898), în ”Historica”, I, Editura Academiei Române, București, 1970, pag. 177-199, studiu monografic;

–           Le sculpteur Constantin Bălăcescu (1865-1913), în ”Historica”, II, Editura Academiei Române, București, 1971, pag. 287-316, studiu monografic;

–           Caricaturistul N.S. Petrescu – Găină (1871-1931), în ”Historica”, III, Editura Academiei Române, București, 1971, pag. 313-330, studiu monografic;

–           Date noi în legătură cu pictorul Costache Petrescu, în ”Studii și cercetări de istoria artei”, Editura Academiei Române, București, Nr 2/1969;

–           Pictorul Ioan Stăncescu-Giovanni, în Revista Muzeelor, București, Nr. 6/1970;

–           Anii de formație și debut ai pictorului Ion Țuculescu, în Revista Muzeelor, București, Nr. 5/1971;

–           Trei colecții craiovene ale artei, în Revista Muzeelor, București, Nr. 1/1974, pag. 32-38;

–           Sculptorul Pavelescu-Dimo (1870-1944), în Revista Muzeelor, București, Nr. 3/1976, pag. 50-54;

–           Sculptorul Alexandru Severin, în Revista Muzeelor, București, Nr. 2/1977, pag. 68-71;

–           Pictorul Sălăgeanu și Războiul nostru de Independență, în Revista Muzeelor, București, Nr. 8/1977;

–           Trei elevi ai lui Constanin Lecca: pictorii Constantin Zaman, Costache Petrescu și Petre Alexandrescu, în Revista Muzeelor, București, Nr. 10/1977, pag. 62-65;

–           Sculptorul Dimitrie Franasovici, în Revista Muzeelor, București, Nr. 1/1978;

–           Pictori și sculptori olteni în slujba unității noastre naționale, în Analale Universității Craiova, Craiova, anul III, 1978, pag. 145-148;

–           Eustațiu Stoenescu. Inegalabilul virtuoz, în Revista ”Arta”, București, Nr. 2/1984, pag. 19-21;

–           Sculptorul Constantin Antonovici, în Revista ”Arta”, București, Nr. 3/1984, pag. 36-38;

–           Pictorița Maria Billek – Fratoștițeanu, în Revista Muzeelor, București, Nr. 1/1987;

–           Istoricul a două monumente din Tulcea: Independenței și al primului monument al lui Mircea cel Bătrân, în ”Peuce”, Muzeul de Istorie din Tulcea, anul VI, 1977, pag. 355-358;

–           Pictorul Sălăgeanu și războiul nostru de independență, în ”Oltenia”, Craiova, anul XI, 1997, pag. 173-178;

–           Contribuții la istoria Craiovei. Viața artistică a orașului între 1900-1916, în ”Oltenia”, 1988, pag. 123-130;

–           Studii și cercetări asupra unor tablouri vechi, în ”Analele Universității din Craiova”, Seria Istorie, 2003, pag. 107-141;

–           Craioveanul Jean Cernătescu, un condamnat la moarte, în ”Historia”, București, nr. 45/2005, pag. 56-58;

–           Pe când se revoltau patentarii, elevii și cârciumarii la Craiova, în ”Historia”, București, anul VI, nr. 55, iulie 2006, pag. 38-39;

–           Generalul Romulus Dumitriu, în ”Magazin istoric”, București, martie, 2008, pag. 28-29;

–           De ce a venit la Craiova Generalul Charles de Gaulles, în ”Magazin istoric”, București, mai, 2008, pag. 10-12 și 27;

–           Stoica D. Pictorul istoriei românilor, în ”Magazin istoric”, București, decembrie, 2009, pag. 28-30;

–           Un sculptor american de origine română. Constantin Antonovici, în ”Magazin istoric”, București, august, 2011, pag. 71-72;

–           Portret. Mustafa Kemal Ataturk, în ”Historia”, București, nr. 81, septembrie, 2008, pag. 32-37;

–           Vechi familii din Craiova: Vorvoreanu și Pleșia, în ”Magazin istoric”, ianuarie, 2018, pag. 66-69;

–           Vechi familii boierești din Oltenia: Glogoveanu, în ”Magazin istoric”, martie, 2018, pag. 29-30;

–           Vechi familii din Oltenia. Familia General Olteanu, în ”Magazin istoric”, nr. 8, 2018, pag. 17-18;

–           Nicolae Romanescu, primarul Craiovei, în ”Magazin istoric”, nr. 2/2020, pag. 52-55;

Începând cu anul 1970 a participat la numeroase simpozioane, colocvii,

sesiuni și reuniuni de comunicări științifice, cu comunicări la toate Sesiunile Naționale ale Muzeelor, precum și anual la încă două-trei sesiuni de importanță deosebită.

Din rândul cărora pot fi amintite participări la:

–           Al doilea Colocviu Național Tulcea, 2-5 iunie 1974, cu comunicarea: Istoricul a două monumente din Tulcea: al Independenței și al primului monument al lui Mircea cel Bătrân.

–           Simpozionul Național Centenar Gheorghe M. Tăttărescu, Ploiești, 25-26 octombrie 1994, cu comunicarea: Gheorghe Tăttărescu la Craiova.

–           Sesiunea Națională de Comunicări Științifice Carol Walstain și epoca sa, București, 20 octombrie 1995, cu comunicarea Carol Walstain la Craiova.

–           Al doilea Colocviu european „Brâncuși. 120 de ani de la naștere” organizat de Academia Română și Comitetul Român UNESCO pentru Deceniul Mondial al dezvoltării Culturale, la București, 2-3 decembrie 1996, cu comunicarea „Brâncușii” de la Craiova.

–           Simpozionul româno-belgian „Actualitatea și perspective în muzeologia de artă”, Ploiești, 20-22 noiembrie 1996, cu comunicarea: Situația patrimoniului mobil de artă creștină ortodoxă din Oltenia.

–           Colocviul Național de Istoria Artei, ediția IV, 27-29 septembrie 1995, organizat de Muzeul Cotroceni, cu comunicarea: Sculptorul Pavelescu-Dimo.

–           Simpozionul Științific Internațional „Polonezii în România după anul 1938”, organizat la Craiova la 3 noiembrie 1994, de Ambasada Republicii Polone la București și Prefectura Județului Dolj, cu comunicarea: Doi pictori de origine poloneză, Francisk și Freda Tribalski.

–           Simpozionul Național „Th. Aman” – prilejuit de aniversarea a 150 de ani de la nașterea pictorului, la Craiova, la 20-21 martie 1991, de Ministerul Culturii, cu comunicarea Theodor Aman la Craiova.

–           Stoica D. – pictor istoric, la Sesiunea Națională de Comunicări Științifice a Muzeului Olteniei, Craiova, 16-17 iunie 1973.

–           Mihai Viteazul în arta plastică, la Sesiunea Națională de Comunicări „35 de ani de la Unirea Principatelor Române sub Mihai Viteazul, Muzeul Olteniei, Craiova, 21 mai 1975.

–           Monumentele războiului nostru de independență, factori de educație patriotică, la Simpozionul Național „Muzeul contemporan – factor activ la realizarea educației”, Oradea, 12-15 mai 1976.

–           Pictorul revoluționar Costache Petrescu, la Sesiunea științifică națională „130 de ani de la revoluția română de la 1848”, București, 1978, Muzeul Național de Istorie.

–           Probleme ale criticii de artă, la Simpozionul național de artă organizat de CCES, Galați, 23-25 iunie 1979.

–           Lucrări din Colecția dr. Ștefan și Marieta Jianu în patrimoniul Muzeului de Artă Craiova, la Sesiunea Națională a muzeelor de artă, București, 24-25 noiembrie 1979.

–           Contribuții la cunoașterea dezvoltării edilitare a Craiovei între 1831-1916, la Sesiunea de comunicări organizată de CCES, București, 11-12 decembrie 1979.

–           Horațiu Dimitriu (1890-1920), pictor și gravor, la Simpozionul „Muzeul modern și arta gravurii”, Tulcea, 23-25 mai 1980.

–           Pictori și sculptori olteni în Primul Război Mondial, la Sesiunea de Comunicări, Iași, 7 septembrie 1980.

–           Sesiunea Națională a Muzeelor de Artă, organizată la Iași, 19-21 octombrie 1994, de Ministerul Culturii, cu comunicarea: Sculptorul american de origine română Constantin Antonovici.

–           A IX-a întâlnire a Comisiei mixte româno-sovietice de istorie, Craiova, 7-12 iunie, 1982, cu referatul Rolul artei și culturii românești în întărirea conștiinței de neam;

–           Omagiu lui Corneliu Baba – Sesiunea de comunicări organizată de Muzeul Național de Artă, București, 18 noiembrie 1996, cu comunicarea: Corneliu Baba, decanul de vârstă al pictorilor români;

–           Simpozionul Național ”110 ani de la inaugurarea Castelului Peleș”, organizat de Ministerul Culturii, la Sinaia, 8-10 octombrie 1993, cu comunicarea: Alexandru Severin, un artist uitat și nedreptățit;

–           Sesiunea Națională a Muzeelor de Artă, organizată de Ministerul Culturii, la 2-3 iunie 1995, la Muzeul Național de Artă, cu comunicarea Anonimi… Anonimi…, portrete din prima jumătate a secolului al XIX-lea;

–           Sesiunea Națională a Muzeelor de Artă, București, 18-19 decembrie 1993, cu comunicarea: Colecția Victor Popp. Formarea și destrămarea celei mai importante colecții de „Brâncuși” din România;

–           Brancusi à Craiova, Venezia, Palazzo Correr, Instituto Romeno di Cultura e Recerca Umanistica. A 125 anni della nascia di Constantin Brancusi;

–           Veneția, 12-14 decembrie 2002, Scultori e pittori di Craiova a Venezia trafine Ottocento e prima Novocento;

–           À une soirée Constantin Brancusi. Le Centre Cultural Roumaine et L’Ambassade de Roumanie, Paris, lundi, 26 novembre 2001;

–           Balcicul în creația pictorilor olteni, la Sesiunea Națională a Muzeelor de Artă, Constanța, 20-22 iunie 2003.

A făcut călătorii de studii în toate țările Europei, în S.U.A. și câteva țări din Asia și Africa.                      

Continue Reading