Considerat drept o boală, alcoolismul afectează în mod special psihicul unei persoane scăpată într-un izvor nesecat de tentații. Însă, până la stadiul final de alcoolism cronic, unii oameni găsesc în băuturile alcoolice fie plăcerea, fie curajul. Această plăcere ajunge însă, în multe cazuri, să îi afecteze pe cei din jurul celui care consumă alcool. Multe dintre cazurile de violență, în special violența în familie, pornesc de la consumul excesiv de alcool.
Într-un interviu acordat cotidianului regional “Jurnalul Olteniei”, psihologul Mihail Jianu a descris câteva dintre manifestările generate de consumul abundent de alcool, inclusiv cele violente, precum și principalele motive care conduc la acest obicei.
„Alcoolul pentru creier este o plăcere, pentru că îți dă curajul pe care ți-l încorsetează educația. Așa fac și majoritatea drogurilor, dau drumul la comunicare încât să te simți tu bine și atunci rupi bariere. Ne întoarcem la managementul emoțiilor. Unii se îneacă în alcool, gândesc în ceață. Alcoolul scoate la suprafață subconștientul unei persoane care nu știe de ce se află acolo. Rememorările sunt motivele principale care te duc aici – unii își aduc aminte că nu ai făcut mâncare, că ai întârziat, că mi-ai reproșat. Critica și reproșul în familie, le recomand a nu fi folosite. Dar la noi se folosesc atât de des. Apar mii de nemulțumiți pe metru pătrat și de aici și conflictele. Educația sentimentală nu este aceeași cu educația primită la școală. Se poate ajunge și la omor, la automutilare. Au fost oameni care s-au aruncat de pe bloc, de pe diverse clădiri, pentru că nu au realizat. Atunci, timpul și spațiile se dilată în capul lor și fac acțiuni nesăbuite. Pot merge și peste cineva și încearcă să agreseze. Vin în minte toate lucrurile negative, toți demonii întunericului răsar”, a declarat psihologul.
În ciuda faptului că bărbații sunt cei care consumă cel mai mult alcool, iar riscul unui comportament agresiv este mai ridicat în cazul lor decât al femeilor, aceștia refuză să primească ajutor specializat. Înecarea amarului în băutură este o practică des întâlnită la noi în țară, atât în rândul bărbaților, cât și al femeilor.
„Rareori am avut ședințe cu bărbați, pentru că bărbații nu vin la terapie. Ei sunt deținătorii adevărului suprem, cred că le știu pe toate, le cunosc pe toate și nu au nevoie de terapie. Foarte rar vin și sunt cumva neșifonabili, au ego-ul cât casa, fiind foarte greu să intri să dai un alt punct de vedere. Nu au randament.
Sunt și femei care își varsă nervii în alcool. Și bărbații și femeile, dar mai ales femeile, folosesc imaginația așteptărilor într-un mare fel. Trebuie să te accepți așa cum ești, fără condiționări. Apare frustrarea când te condiționezi. Dar dacă oamenii nu se cunosc, restul este cancan. Cât crezi că te cunoști este una, cât te cunoști cu adevărat este alta.
Obiceiurile se înlocuiesc, se șlefuiesc, dar contează dacă vrei. Nu există nu pot. Numai în cazul persoanelor cu dizabilități folosim neputința, în rest, nu se vrea”, potrivit lui Mihail Jianu.
Minorii, tentați să consume alcool peste măsură. Vina o poartă și familia
Din nefericire, inclusiv minorii și-au dezvoltat un obicei nesocotit privind consumul băuturilor alcoolice. Mai grav este, însă, că această practică este angrenată în mediul familial, locul din care copiii preiau modelele oferite de părinți.
„Consumul de alcool a ajuns până la opt ani și, cel mai ciudat, că un copil bea primul pahar de bere cu tatăl, care îl lasă să se facă roșu în obraji. Ce exemplu să dai dacă mama sau tata consumă alcool și este normal să se îmbete, să facă exces de whiskey sau alte băuturi?
Școala începe în familie și se continuă tot în familie. Îi dai copilului, poate la început o cantitate mică, dar prinde gustul, îi place, că se face roșu în obraji și alte replici prăfuite. Astea sunt modelele. Trebuie educați în primul rând părinții, chiar și bunicii, pentru că au niște idei bune, dar neaplicabile. La noi nu funcționează campaniile naționale. Acolo ai nevoie de oameni care să prezinte încredere. De ce îmi arăți un fotbalist ca să joc la pariuri?
Familia este nucleul societății, dar se dezbină acest nucleu, pentru că este cool să faci lucruri altfel, să nu stai după niște reguli. Lipsa regulilor duce la haos”, a atras atenția psihologul Mihail Jianu.
Anturajul – de vină sau nu pentru obiceiurile nefirești ale copiilor?
De cele mai multe ori, tindem să credem că anturajul este singurul care contribuie la depravarea comportamentelor, mai ales în cazul minorilor. Cu toate acestea, ispitele aduse de anturaj pot fi înlăturate cu ajutorul unei educații de calitate, oferite de părinți și, uneori, cu prilejul unor vizite la psiholog, programate la timp.
,,Aș fi tentat să zic, în primă fază, că anturajul este de vină. Dar nu, pentru că educația se face permanent. Educația se face din copilărie și se termină la 18 ani, nu la șapte, nu la zece. Trebuie educație de calitate, care înseamnă o educație personalizată. Să știi care sunt nevoile fiecăruia, nu să alegi un șablon și să spui că așa trebuie. Nu se aplică un șablon ca la permisul auto. Nu ai posibilitatea flexibilității, termen care la noi nu există. Trebuie să fim flexibili, chiar dacă cineva a greșit. Educația se face prin greșeli, pentru că dacă ar fi toate ok, nu s-ar mai face educație.
Copiii vin la psiholog, iar consumul de alcool este în creștere, la fel și cel de etnobotanice sau alte droguri ciudate, dar sunt aduși de părinți. Comparativ cu viața sexuală, care nu se știe sau este pitulată, alcoolul este asociat cu energizante, cu droguri și atunci părintele îl aduce pe copil în ultima fază. Se așteaptă ca o ședință la psiholog să facă minuni, dar este o treabă care poate dura jumătate de an sau un an.
Generația de acum este mult mai neasumată. Nu mai este generația obsedată de a-și lua o casă, o mașină, este generația care vrea să trăiască fiecare clipă. Acum, oamenii vor să se distreze, se mută, la fel și cu jobul. Sunt mult mai flexibili. Nu știu dacă este mai bine sau mai rău, dar apare, iar, problema mentalității și cumva conflictul dintre generații. Binele se află mai târziu, înainte se află răul”, a conchis psihologul.
Potrivit unui studiu realizat anul acesta, copiii din România încep să bea la 13 ani și sunt printre adolescenții care consumă cele mai mari cantități de alcool din Uniunea Europeană. Printre motivele frecvente întâlnite în aceste siuații, obiceiul adoptat de minori este reflectat, de cele mai multe ori, de lipsa educației din partea părinților.
