vineri, martie 29, 2024

Ultima ora

spot_imgspot_imgspot_imgspot_img

Sport

Ziua României cu puțini români în stradă

1 Decembrie, ziua naţională a tuturor românilor, va arăta cu siguranţă diferit de oricare altă manifestaţie desfăşurată de-a lungul anilor.
După cum se aştepta orice cetăţean, ar fi fost imposibil ca sărbatoarea de 1 Decembrie să nu fie afectată de pandemie. Cele doua elemente principale ale
manifestărilor cu ocazia zilei naţionale, parada militară şi publicul admirativ, vor lipsi acest an. Ceremonia de 1 Decembrie, care avea loc în fiecare an la Arcul de Triumf, va fi anul acesta, în contextul pandemiei, extrem de restrânsă, fără paradă militară şi fără participarea publicului larg, a anunţat, miercuri,
preşedintele Klaus Iohannis.

În Craiova, manifestările dedicate zilei naționale încep de la ora 12 şi se va desfăşura pe strada pe strada A.I. Cuza, fără participarea publicului, și vor cuprinde realizarea dispozitivului pentru desfăşurarea ceremoniei, intâmpinarea oficialităţilor, prezentarea onorului, salutul Drapelului de luptă, intonarea Imnului Naţional al României şi oficierea serviciului religios. Activitatea urmează să se încheie în jurul orei 13.
Ziua Naţională a României este sărbătorită în prezent pe 1 decembrie, iar această dată, stabilită printr-o lege promulgată în 1990, marchează unul dintre cele mai importante
momente din istoria românilor. La 1 decembrie 1918, Marea Adunare de la Alba Iulia a votat unirea Transilvaniei cu România. Prin legea nr. 10 din 31 iulie 1990,
promulgată de preşedintele de la acea vreme, Ion Iliescu, data de 1 decembrie a fost adoptată ca zi naţională şi sărbătoare publică în România.
Pe 1 decembrie 1918 a fost convocată, la Alba Iulia, Adunarea Naţională a Românilor, lucrările finalizându-se cu Hotărârea de unire necondiţionată a Transilvaniei cu România, votată în unanimitate. Acest act a avut loc după ce, la data de 27 martie 1918, respectiv 28 noiembrie 1918, organele reprezentative ale Basarabiei şi Bucovinei au votat unirea. La 1 decembrie 1918, se decide astfel în unanimitate unirea Transilvaniei, Crişanei şi Maramureşului cu România, dar cu păstrarea unei autonomii locale, pe baze democratice, cu egalitate între naţionalităţi şi religii.
Recunoaşterea internaţională a unirii Bucovinei cu România s-a făcut la 10 septembrie 1919, prin semnarea Tratatului de la Saint Germain dintre Puterile Aliate şi Austria. Recunoaşterea unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România s-a făcut prin Tratatul de pace de la Trianon, încheiat la 4 iunie 1920.
Anterior, în perioada 1866 – 1947, Ziua Naţională a României a fost sărbătorită pe 10 mai, apoi, între anii 1948 şi 1989, pe 23 august.

Alexandru Nica

Policlinica Buna Vestire Craiova

Politica