Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, organizație ce reunește peste 2.500 de oameni care și-au dedicat sau își dedică munca slujirii publicului larg, este preocupată de creșterea permanentă a calității actului jurnalistic, indiferent dacă este vorba de presa scrisă, de radio și televiziune sau de jurnalismul online.
Între activitățile din ultima vreme se numără și elaborarea unui nou Cod deontologic al jurnalistului profesionist, adaptat schimbărilor care au avut loc în societatea și în mass-media românească.
Codul deontologic actualmente elaborat pornește de la ideea că jurnalismul este știința, practica și arta faptului văzut și Cuvântului care-l transformă în produs jurnalistic, iar jurnalistul este un profesionist al informației publice și al creației acesteia în spațiul public.
Într-o lume complexă și dinamică, jurnalistul trebuie să fie un pilon al cunoașterii adevărului și nu al interesului, indiferent de ce natură ar fi acesta. Sunt menționate, încă de la începutul documentului, cele cinci seturi esențiale care definesc activitatea jurnalistică: cultul adevărului; verificarea temeinică a datelor și informațiilor care se difuzează; independența și suveranitatea jurnalistului în actul jurnalistic; loialitatea și buna credință în actul jurnalistic; respectarea dreptului persoanelor la propria imagine și la manifestarea propriei lor personalități.
În practică, aceste seturi de valori se reflectă în condiții pe care trebuie să le îndeplinească actul jurnalistic și anume: adevărul, calitatea, loialitatea jurnalistică, obiectivitatea, imparțialitatea, realismul, legalitatea, libertatea, responsabilitatea, respectul personal, integralitatea, integritatea, operativitatea, ingeniozitatea, perseverența, creativitatea jurnalistică implicită. Codul deontologic detaliază toate aceste condiții, începând cu una dintre cele mai importante și anume respectarea adevărului, așa cum este el. Documentul subliniază că respectarea adevărului este obligația primordială a jurnalistului, iar nerespectarea acestuia este incompatibilă cu meseria și reprezintă, indiferent de cauze sau motive, un act de manipulare și degradare a informației.
Calitatea actului jurnalistic și îndeplinirea menirii acestei activități sunt date de verificarea, cunoașterea, respectarea și exprimarea corectă și completă a adevărului. Jurnalistul este obligat să analizeze, să compare și să coreleze o multitudine de date și fapte, apoi, printr-un proces de sinteză, să le asambleze într-o construcție esențială, solidă care reprezintă informația. Dacă beneficiarul informațiilor nu poate să știe totul despre anumite fapte, jurnalistul are obligația de a cântări bine interesul public și de a prezenta tot ce este de știut.
În legătură cu libertatea, independența și suveranitatea jurnalistului și a actului jurnalistic, Codul deontologic subliniază că acestea rezultă din garantarea constituțională a libertății cuvântului, din drepturile universale ale omului și, mai ales, din dreptul fiecărui cetățean de a avea acces la un produs jurnalistic corect și de calitate. Sunt prezentate libertățile jurnalistului în ceea ce privește alegerea genului publicistic, efectuarea documentării, a investigării și realizarea produsului jurnalistic.
În ceea ce privește loialitatea profesională jurnalistică, raționalitatea și responsabilitatea, Codul deontologic menționează că acestea trebuie să răspundă doar cerințelor legate de calitatea actului jurnalistic în sine, și nu de interese ale unor furnizori de informație sau ale beneficiarilor acesteia. Nu trebuiesc niciodată ignorate elementele care vizează acțiunea echidistantă a jurnalistului. Măsura talentului jurnalistului și capacității sale de a exercita această profesie, sunt date tocmai de modul cum reușește să păstreze un anumit echilibru între laturile unui anume proces, interesele diferitelor părți, respectarea standardelor de calitate și cerințele din ce în ce mai puțin exigente ale unor largi categorii de public, beneficiar al informației. Trebuie respectat deopotrivă adevărul, dar și omul, cu tot ceea ce ține de respectul față de el, drepturile și libertățile pe care le are, neaducerea vreunei atingeri în ceea ce privește personalitatea interlocutorilor sau oricăror persoane vizate de materialul publicistic.
Noul Cod jurnalistic aduce precizări și clarificări în ceea ce privește definiția profesiei de jurnalist – fie angajat într-o instituție de presă, fie independent – precum și definiția produsului jurnalistic. Nu lipsește un decalog al slujitorilor acestei profesii.
Sintetizând, se poate spune că Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România a reușit să elaboreze și să pună la dispoziția breslei un document care evidențiază regulile de bază ale acestei nobile meserii. Cunoscut fiind faptul că încrederea în presă este una destul de mare, obligațiile jurnalistului trebuie să fie pe măsură. Jurnalistul este respectat în măsura în care el însuși se respectă, în măsura în care el însuși ține seama, în orice împrejurare, de valorile jurnalistice, de cerințele și exigențele deontologiei jurnalistice. Iar documentul dat acum publicității, și la care am făcut referiri în acest articol, chiar este de mare ajutor în îndeplinirea cerințelor profesiei și creșterea calității actului jurnalistic.
Mircea Pospai,
președintele Filialei „Tudor Arghezi” Craiova a UZPR
