Conecteaza-te cu noi

Oltenia

RAITĂ PRIN VIAŢĂ: Ce să vorbeşti şi ce să taci. Câţăiala zilei sau politica în vreme de ciumă/coronavirus

Publicat

pe

Jurnalistul şi scriitorul Dan Lupescu, într-o prezentare a mea către UZPR (Uniunea ziariştilor profesionişti din România), scria, cu patosul poetului şi jurnalistului de-o viaţă, că editorialele mele sunt „de direcţie”, observând, ca şi un alt cunoscut scriitor şi jurnalist, Mircea Pospai, că nu fac „presă” partizană sau din cine ştie ce interese. Ana-Maria Constantinescu, redactor şef la Jurnalul Olteniei, cotidianul în care de ani buni îmi public editorialele, când, rar de tot, discutăm dacă scrisul meu e conform politicii ziarului, tace şugubăţ, apoi zice: „ce să vorbeşti şi ce să taci”, o expresie pe care am tot folosit-o în cazuri extreme, când am observant că scriu/vorbesc în pustiu, că lumea tot ce ştie ea face şi că te lupţi cu morile de vânt să îndrepţi ce i-a fost dat de Bunul Dumnezeu ori Maica Natură. Iartă Doamne greşalele lor… Divagaţia asta mi-e necesară să vă lămuresc, pe dv. cititorii JO şi ai mei, că „toate-s praf, un praf e Lumea, şi ca dânsa suntem noi” (M. Eminescu).

Ca atare, vreau să vă spun, de fapt, că această „câţăială-iaca premierul, nema premierul”, ne aduce la vorba mea: avem o clasă politică de harhat (aşa zicea fiică-mea, când era mică, la rahat). Aşa că, scuze, ce să vorbeşti şi ce să taci! Ţara arde şi baba se piaptănă. Ce uşor e să dai cu nuca-n perete. Nici în filmele horror nu vezi o sinucidere în masă de asemenea anvergură la un partid politic de la care cu totul altele erau aşteptările în ţara asta năpăstuită de ipochimeni, preţioşi ridicoli, proşti cu diplomă (analfabeţi funcţionali) şi alte caricaturi caragialene aduse în scenă de „curva de politică dâmboviţeană”. Bă, voi sunteţi proşti!, îmi vine pentru ca să zic. Altceva, în vreme de ciumă/corona virus nu v-a tresărit în scăfârlie? Citiţi măcar Istoria ca să „învăţaţi, învăţati, învăţaţi-Vladimir Ilici Lenin”, că nu trebuie să te „pui” contra vântului şi că pe Napoleon l-a „terminat” o ploaie banală. Acum îmi dau seama că, în timpurile noastre, între stânga, despre care am scris atât, şi drepta, despre care n-am prea scris, crezând-o acel echilibru necesar pe scena politică, nu e nicio diferenţă, fiindcă au crescut pe timpul groazei, de care scriam în editorialul de miercuri, bolnavi fiind, genetic, de „şmecherii/descurcăreli” de azi pe mâine, ca să fie acolo, pe scenă, fără să ştie ori să înţeleagă ce caută ei acolo. Mare e Grădina Ta, Doamne al nostru! Dar, la război, ca la război. Om trăi, că virusache ăsta nu e mai rău ca „ciuma lui Caragea”, nici ca holera feudală şi nici ca acele teribile războaie mondiale ori ca, scuze, clasicele războaie contemporane. Aşa că: „bucuroşi le-om duce toate, de e pace, de-i război (medical, politic ori economic)”. Revenim luni, c-abia se dete drumu la prostie şi nu vreau să cad în pânza de păianjen a politicii „machiavelice”- am mai scris- de pe „plaiurile cu proşti” ale României de inceput de nou mileniu. Acu, ce poţi vorbi şi ce să taci! Vodă şi Măria Sa Poporul se odihnesc, că noaptea e un sfetnic bun.
Dacă ne uităm mai cu atenţie la indicaţiile primite pentru a fi ocoliţi de virusul ăsta, mai puţin ucigaş, şi mai mult „psihologic şi economic” decât medical, constatăm cu uimire că ele (indicaţiile) sunt, toate, de domeniul firescului (să te speli pe mâini, să nu te pupi mereu, şi peste tot, şi cu oricine-în filmele de epocă ori SF n-am văzut pe nimeni pupându-se hodoronc tronc, să stai în casă, etc). Ori, cum noi, de-o groază de ani, am luat-o razna şi nu ne mai comportăm normal, suntem îngroziţi că ,,virusache ăsta”, trimis politic pe planetă, ne obligă să revenim la firesc. Balamucul înspăimântător ce ne bântuie azi va mai dura câteva luni, până ne vom devirusa de nefiresc şi vom reveni, de frică, la firescul firesc, în viaţa noastră de zi cu zi şi, mai ales în viaţa noastră politică.

Eu cred că acei ce au dat drumu la virusul ăsta, corona, nu?, şi l-au trimis şi spre România n-au ştiut că noi suntem deja virusaţi, de sus până jos. Dar tot ei câştigă, fiindcă un război biologic se transformă rapid în război psihologic, ucigând, moral şi economic, o ţară şi poporul său. Victimele medicale sunt mai puţine decât la o gripă banală. Dar, la război, ca la război!
Din toată harababura asta politico/medicală, cel mai mult mă amuză „ieșirile” lui Victor-Viorel Ponta, care a uitat că „a terminat” guvernul USL (era să scriu USR), guvernul Ponta, guvernele Grindeanu, Tudose, Dăncilă…şi, cel putin acum, nici el nu ştie ce vrea. Probabil vrea un guvern Ponta cu toţi miniştri Ponta.
Şi nu-mi dă pace o întrebare: Dacă toate guvernările postdecembriste n-ar fi vândut apropape toată ţara si nu i-ar fi alungat în lume pe cei cinci milioane de români, am mai fi fost în situaţia de a declara starea de urgenţă?
 

Continue Reading