joi, martie 28, 2024

Ultima ora

spot_imgspot_imgspot_imgspot_img

Sport

Cele mai vechi oase umane din Europa au fost descoperite într-o localitate din Oltenia

Controversatele oase umane datate în urmă cu peste 2 milioane de ani, dar şi alte descoperiri aparţinând aceleiaşi perioade, făcute într-o localitate din Oltenia, îi fac pe unii specialişti să considere Vâlcea „una dintre cele mai vechi zone cu vieţuire umană din lume”.
Potrivit Adevărul, descoperiri importante au fost făcute în urmă cu aproape şase decenii în satul Bugiuleşti din comuna Tetoiu, pe Valea Olteţului din judeţul Vâlcea. Este vorba despre nişte oase, botezat „Homo Olteniensis”, descoperite de Constantin S. Nicolaescu – Plopşor (1900 – 1968), arheolog, istoric, membru corespondent al Academiei Române. Pe lângă acestea, s-au găsit şi nenumărate rămăşiţe de animale care, potrivit specialiştilor, au fost sacrificate de o ceată de vânători primitivi, judecând după resturile de „unelte” descoperite.

Fosilele umane au fost duse la Institutul de Arheologie din Bucureşti, iar restul descoperirilor – depozitul de oase provenind de la 23 de mamifere – la Muzeul Olteniei Craiova, al cărui director a fost Plopşor multă vreme. Vechile urme de activitate umane au fost descoperite în 1962, în Valea lui Grăuceanu din satul Bugiuleşti, comuna Tetoiu, pe Valea Olteţului.

În urmă cu şapte ani, o altă echipă de cercetători americani a revenit în situl de la Tetoiu, de pe Valea Olteţului, conduşi de Claire Terhune, profesor asistent la Departamentul de Antropologie al Universităţii din Arkansas.
Timp de patru ani s-a lovit de un mister profund în ceea ce priveşte documentele săpăturilor din anii ’60, care păreau de negăsit: „registre pierdute”, fotografii cu presupusele unelte descoperite în Valea Olteţului despre care nimeni nu părea să mai ştie unde sunt. Cu ajutorul unei hărţi din anii ’70 şi a tehnologiei actuale a ajuns în zonă, dar: „E foarte greu să identifici vechile situri din anii ’60-’70. Nu că s-ar fi mutat, dar peisajul s-a schimbat”, a explicat ulterior cercetătoarea.

În 2016, într-un articol publicat în „Researchfrontiers.uark.edu”, Terhune recunoştea că situl de pe Valea Grăunceanu / Greceanu / Grănceanu, din judeţul Vâlcea: „este unul dintre cele mai interesante situri din lume… un imens şi bogat depozit de fosile de mamifere şi vertebrate. Aceste specii dispărute includ mamuţi, pisicile cu colţi sabie şi strămoşii preistorici ai girafei, cerbi giganţi, cai, rinoceri, lupi, urşi, hiene şi primate similare cu babuinii de astăzi.” Lăsând la o parte orice teorie a conspiraţiilor, prin urmare, fragmentele de oase de animale descoperite, datate tot în urmă cu două milioane de ani: de la fosile de girafă, până la rămăşite de maimuţă şi urs sunt de netăgăduit.

În situl din Valea lui Grăunceanu, din Bugiuleşti – Tetoiu, s-au descoperit, pe lângă resturile de faună mare „fragmentele unor cercopitecine terestre, Paradlicopithecus arvernensis”, asociaţia faunistică fiind datată la circa 1,8 milioane de ani. Este vorba despre peste 20.000 de resturi osoase.

Policlinica Buna Vestire Craiova
Pe lângă fosilele de animale descoperite la Tetoiu, s-au mai găsit astfel de urme şi în alte părţi ale judeţului, fapt ce i-a îndreptăţit pe specialişti să considere că Vâlcea este totuşi una din cele mai vechi regiuni locuite din Europa. Spre exemplu, într-una din zonele limitrofe ale municipiului Râmnicu Vâlcea, în punctul „Fabrica” din localitatea componentă Căzăneşti, s-au găsit oase aparţinând unei specii de elefant care a trăit în urmă cu 1,7 milioane de ani.
Tot în aceeaşi zonă s-a mai descoperit un răzuitor din silex maroniu despre care se ştie că provine din epoca paleolitică, când şi-a făcut apariţia omul deplin format, cunoscut astăzi sub numele de Homo sapiens, dar şi picturile rupestre. Există chiar şi câteva aşchii şi un nucleu de silex maroniu, cu bază trapezoidală, care provin din Mezolitic, perioadă când începe procesul de micşorare a uneltelor, descoperite tot la Căzăneşti.

Urme ale culturii Starčevo-Criş, din Neolitic au fost descoperite la Valea Răii, la doar 5 km depărtare de Râmnicu-Vâlcea, constând în fragmente ceramice aparţinând purtătorilor Culturii Boian. Iar pe partea dreaptă a pârâului Sărat, s-au găsit artefacte vinčiene, constând în: fragmente ceramice, lame de silex şi statuete antropomorfe. Urme ale Culturilor Boian şi Sălcuţa s-au găsit atât la sud cât şi la nord de municipiul Râmnicu Vâlcea: la Căzăneşti – Fabrică şi Cetăţuia.

sursa foto: Adevărul

Politica