Contractul de finanţare pentru Casa „Hagiescu-Mirişte”, semnat

Contractul de finanţare pentru Casa „Hagiescu-Mirişte”, semnat

Primăria Caracal a semnat contractul pentru reabilitarea Casei „Hagiescu-Mirişte”. Şase milioane de lei, fonduri europene prin Strategia Dunării. După o încercare nereuşită de reabilitare a Casei „Hagiescu-Mirişte” prin POR, primăria Caracal a semnat, săptămâna aceasta, contractul de finanţare pentru proiectul „Restaurarea, consolidarea, echiparea și dotarea Muzeului de etnografie Hagiescu Miriște, în vederea valorificării durabile a patrimoniului cultural local”, prin Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării.

Obiectiv de patrimoniu, „Casa Hagiescu-Mirişte” își va recăpăta frumuseţea de odinioară, graţie unui proiect cu fonduri europene depus pe SUERD.
Lucrările de intervenţii vor viza conservarea, consolidarea şi restaurarea Muzeului de Enografie Hagiescu-Mirişte, dotarea corespunzătoare, amenajarea spaţiului muzeal şi, nu în ultimul rând, amenajarea peisagistică a curţii.
Valoarea totală a proiectului este de 6.001.186,77 lei, din care finanțarea nerambursabilă este de 5.868.705,02 lei (1.262.222,83 euro).

Cumpărată în paragină şi transformată prin grija magistratului Ion Hagiescu-Mirişte în una din cele mai frumoase clădiri din Caracal, casa aşteaptă un salvator, care să o readucă la viaţă. După ce a fost folosită timp de câţiva ani, bijuteria arhitecturală a fost abandonată de fostele administraţii.
Ion Hagiescu-Mirişte a studiat dreptul la Bucureşti şi la Paris, profesând apoi în capitala României şi în Buzău, iar mai târziu, în 1895, s-a stabilit în Caracal, reşedinţa judeţului Romanaţi. A fost prim-preşedinte al Tribunalului Romanaţi până în 1914, când a fost numit consilier la Curtea de Apel din Constanţa.
Pasionat de turism şi de artă, Ion Hagiescu-Mirişte a colindat nu numai România, ci şi Europa în lung şi-n lat, culegând din fiecare zonă diverse piese extrem de valoroase, pe care le-a adus la Caracal.

Impresionat de muzeele vizitate în calătoriile sale prin Europa, a cumpărat în anul 1900 de la Teodor Cazan o casă ruinată, pe care a amenajat-o după gustul său, dorind să o transforme într-un muzeu. Deoarece colecţionase foarte multe obiecte, dorea să înfiinţeze acest muzeu şi să-l doneze după moartea sa Prefecturii judeţului Romanaţi.