vineri, aprilie 19, 2024

Ultima ora

spot_imgspot_imgspot_imgspot_img

Sport

Suntem tot mai puțini

Populația județului Dolj continuă să scadă atât din cauza faptului că se nasc mai puțini copii și mor tot mai mulți oameni, cât și pentru că mulți aleg să plece din țară, în special bărbații. O arată datele statistice prezentate, joi, în cadrul ședinței Colegiului Prefectural.

Evoluţia populaţiei evidenţiază, de asemenea, proporţia majoritară a femeilor, cu o uşoară tendinţă de creştere a ponderii lor în totalul populaţiei, arată raportul Direcției de Statistică Dolj. Mai exact, la 1 ianuarie 2017, la 1.000 persoane de sex masculin reveneau 1.064 persoane de sex feminin (1.064 persoane la 1 ianuarie 2016).

Potrivit statisticienilor, populaţia după domiciliu a judeţului Dolj a fost de 697.374 locuitori, din care 337.900 bărbaţi (48,5%) şi 359.474 femei (51,5%). Ca urmare, densitatea populaţiei la 1 ianuarie 2017 a fost la 94,1 locuitori/km2. Cei mai mulți dintre doljeni locuiesc la oraș.

Policlinica Buna Vestire Craiova

Din totalul populaţiei după domiciliu la nivelul judeţului Dolj, la 1 ianuarie 2017, 55,2% (384.867 persoane) au domiciliul stabil în municipii şi oraşe, iar 44,8% (312.507 persoane) în comune. Tendinţa de creştere a gradului de concentrare a populaţiei în municipii şi oraşe se explică prin fluxul migratoriu rural – urban, ca urmare a menţinerii în continuare a anumitor diferenţe în condiţiile de viaţă şi de muncă între cele două medii”, potrivit Direcției de Statistică.

Totodată, raportul de dependenţă determinat pentru populaţia tânără a fost la 1 ianuarie 2017 de 204 tineri la 1.000 persoane adulte (202 tineri la 1.000 persoane adulte la 1 ianuarie 2016).

„Pe sexe, s-au înregistrat creşteri la femei de la 196 tinere la 1.000 persoane adulte la 1 ianuarie 2016, la 197 tinere la 1.000 persoane adulte la 1 ianuarie 2017, iar la bărbaţi de la 208 tineri la 1.000 persoane adulte la 1 ianuarie 2016, la 210 tineri la 1.000 persoane adulte la 1 ianuarie 2017.

Acest raport determinat pentru populaţia vârstnică (de peste 65 ani) a crescut de la 254 persoane vârstnice la 1.000 persoane adulte la 1 ianuarie 2016, la 256 persoane vârstnice la 1.000 persoane adulte la 1 ianuarie 2017.

Evoluţia fenomenelor demografice în perioada 01.01.-30.06.2017 comparativ cu perioada 01.01.-30.06.2016 a fost caracterizată de creşterea mortalităţii, nupţialităţii şi a mortalităţii infantile şi de scăderea natalităţii şi a divorţialităţii”, se arată în raportul menționat.

Astfel, în perioada 01.01.-30.06.2017 s-au înregistrat 2543 născuţi-vii, cu 301 mai puţini decât în perioada 01.01.-30.06.2016, iar rata natalităţii a fost de 7,3‰ pe total judeţ, cu diferenţe între medii: urban (7,0‰) şi rural (7,7‰). De la începutul anului, s-au născut cu 51,4% mai mulți băieți decât fete.

În ceea ce privește numărul deceselor, în primele șase luni ale anului acesta a fost de 5034, cu 134 mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut. Din nefericire, ponderea deceselor la copii cu vârsta până în patru ani a consemnat o creştere de la 0,4% în perioada 01.01.-30.06.2016 la 0,6% în perioada 01.01.-30.06.2017.

Cele mai multe decese au fost înregistrate însă în cazul vârstnicilor.

„Nivelul ridicat al mortalităţii s-a datorat în special procentului mare de decese înregistrat la populaţia vârstnică de 60 ani şi peste (87,1% în perioada 01.01.-30.06.2017, respectiv 86,1% în perioada 01.01.-30.06.2016).

Structura mortalităţii pe cauze de deces arată că, cele mai multe decese s-au datorat maladiilor cronice, în primul rând ale aparatului circulator. În perioada 01.01.-30.06.2017 acestea au deţinut 68,2% din numărul total de decese (68,3% în perioada 01.01.-30.06.2016), urmate de tumori cu 14,5% (15,2% în perioada 01.01.-30.06.2016), de îmbolnăviri ale aparatului respirator cu 5,6% (5,3% în perioada 01.01.-30.06.2016) şi de îmbolnăviri ale aparatului digestiv cu 5,3% (4,9% în perioada 01.01.-30.06.2016).

După statutul ocupaţional al decedatului, în perioada 01.01.-30.06.2017, din cei 5043 decedaţi (4909 decedaţi în perioada 01.01.-30.06.2016), 87,1% au fost pensionari (86,2% în perioada 01.01.-30.06.2016), 2,4% salariaţi (2,4% în perioada 01.01.-30.06.2016), 1,8% casnici (1,8% în perioada 01.01.-30.06.2016).

Numărul decedaţilor sub 1 an a înregistrat 26 cazuri în perioada 01.01.-30.06.2017, în creştere cu 7 cazuri faţă de perioada 01.01.-30.06.2016.

Mortalitatea infantilă a crescut în mediul rural de la 11,0‰ în perioada 01.01.-30.06.2016 la 15,0‰ în perioada 01.01.-30.06.2017, iar în mediul urban de la 3,2‰ la 6,0‰.

Sporul natural indică un deficit al născuţilor-vii faţă de cel al deceselor de 2.500 persoane, ceea ce corespunde unei rate negative a sporului natural de 7,2 persoane la 1.000 locuitori (-5,9‰ în perioada 01.01.-30.06.2016). Se remarcă faptul că sporul natural este negativ atât în mediul rural (-12,2‰), cât şi în mediul urban (-3,1‰)”, arată Direcția de Statistică Dolj.

Potrivit statisticienilor, în clasamentul pe țară Doljul se situează pe locul al 12-lea referitor la numărul născuţilor-vii, al 3-lea referitor la numărul decedaţilor, al 5-lea referitor la numărul decedaţilor în vârstă de sub un an.

Rămânem însă pe primul loc pe țară în ceea ce privește numărul șomerilor. Aceasta deși numărul persoanelor aflate în evidențe ca șomeri a scăzut.

„Numărul şomerilor înregistraţi la sfârşitul lunii iunie 2017, a fost de 23452 persoane, în scădere cu 2716 persoane faţă de luna iunie 2016. Din totalul şomerilor 9119 persoane sunt de sex feminin. După numărul şomerilor judeţul Dolj se situează pe primul loc pe ţară.Din numărul şomerilor 3275 (14,0%) provin din mediul urban şi 20177 (86,0%) din mediul rural. (…) Rata şomajului înregistrată în luna iunie 2017 a fost de 8,5% în raport cu populaţia activă civilă totală (8,5% în luna mai 2017 şi 9,5% în luna iunie 2016). Pentru femei, rata şomajului în luna iunie 2017 a fost de 7,3% (7,2% în luna mai 2017 şi 8,4% în luna iunie 2016). Rata şomajului în judeţul Dolj (8,5%) s-a situat peste nivelul ratei şomajului la nivel naţional (4,2%), ocupând locul al 5-lea pe ţară (la egalitate cu judeţul Mehedinţi)”, conform raportului Direcției de Statistică.

La sfârșitul lui iunie 2017, Doljul avea 129416 salariați, în creștere cu 1191 persoane față de aceeași lună a anului trecut, cei mai mulți (68%) lucrând în sectorul servicii. După efectivul de salariați, Doljul se situează pe locul al 14-lea pe ţară.

Pe de altă parte, numărul pensionarilor este în scădere.

„Numărul mediu al pensionarilor de asigurări sociale de stat în trimestrul al II-lea 2017 a fost de 150641 persoane în scădere cu 865 persoane faţă de trimestrul al II-lea 2016.

Pensia medie lunară a pensionarilor de asigurări sociale de stat, în trimestrul al II-lea 2017, de 924 lei, a înregistrat o creştere cu 5,6% comparativ cu trimestrul al II-lea 2016.

Judeţul Dolj, în trimestrul al II-lea 2016, se află în clasamentul pe ţară al judeţelor pe locul al 4-lea la numărul mediu al pensionarilor de asigurari sociale de stat şi pe locul al 21-lea la pensia medie lunară a pensionarilor de asigurări sociale de stat”, se mai precizează în raportul statisticienilor.

Politica