Potrivit declarației de avere, generalul în rezervă Doru Dumitrescu trebuie să fie despăgubit de Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS), instituția care a preluat sarcina despăgubirii foştilor deponenţi FNI cu echivalentul a 5.765 de unități de fond. Din estimările Biroului de Avocatură Cuculis și Asociații care are un forum de sprijinire în recuperarea banilor, 5.765 de unități de fond investite la FNI se ridică la circa 100.000 de euro. Atât de mult a ,,investit” actualul consilier județean PSD Doru Dumitrescu la FNI pe vremea când avea funcție grea în Poliție, luat și el de valul obținerii unui câștig fabulos și rapid. ,,Dormi liniștit FNI veghează pentru tine!” era celebrul slogan de păcălit oamenii dornici de îmbogățire peste noapte.
Interesați și ei de un câștig rapid și fabulos și generali din Poliție au fost țepuiți de Sorin Ovidiu Vântu prin FNI. Chestori cum se spune mai nou. Unul dintre ei este chestorul de poliție în rezervă Doru Dumitrescu, fost secretar de stat în MAI, fost șef de Direcție în Poliția Română, fost șef al IPJ Mehedinți, actual consilier județean PSD în Consiliul Județean Mehedinți și președinte al comisiei ATOP Mehedinți. Potrivit declarației de avere chestorul care s-a băgat în politică are avere. Și a avut și mai înainte de vreme ce în anul 1999 și-a permis să investească la FNI 5.765 de unități de fond , echivalentul a 100.000 de euro. Numai că în pofida faptului că era mare șef de poliție n-a mai apucat să câștige înzecit ci a luat o mare țeapă. La fel ca toți ceilalți români păcăliți de Sorin Ovidiu Vântu. Acum ,,DD” –ul, cum i se spune la Mehedinți, așteaptă să-și recupereze acești bani prin Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS), care a preluat sarcina despăgubirii foştilor deponenţi FNI, în jur de 300.000 de persoane. Dacă nu s-ar fi înființat această instituție, probabil că mulți păgubiți FNI, ar fi luat-o razna sau și-ar fi pus ștreangul de gât…
Averea consilierului județean DD
Consilierul județean Doru Dumitrescu are 3 hectare de tren agricol în comuna Bâlvănești, 2,3 hectare de pădure tot la Bâlvănești, un teren intravilan la Hinova și un teren agricol în localitatea Posta din județul Ilfov. Împreună cu soția sa, chestorul Dumitrescu este proprietarul a două case, una în Severin și una în comuna Bâlvănești. Autoturism are un Land Rover și datorii un credit de 3.870 de euro la o bancă, scadent în 2017. Bani puși deoparte are mult mai mulți. Este vorba de 76.296 lei la BRD într-un fond de investiții sau echivalent, 49.112 lei tot la BRD, 14.600 euro la BT, 13.420 la BRD și 5.765 de unități de fond la FNI. Pe cele 5.765 de unități de la FNI trebuie să primească de la AAAS în jur de 100.000 de euro. După o așa supărare chestorul de poliție a avut parte de o mare bucurie. A primit de la tatăl dumnealui, cadou, suma de 20.000 de euro, consemnată cu litere de-o șchioapă în declarația de avere. În privința venitului din pensie Doru Dumitrescu a obținut un venit anual de 105.100 de lei. La aceștia se adaugă și venitul anual tot din pensie al soției în cuantum de 48.000 de lei. Acum că a intrat în politică, chestorul Dumitrescu mai face bani și de aici. Este vorba de indemnizația de consilier județean care trece de 1.000 de lei lunar, plus de președinte în comisia ATOP Mehedinți din cadrul CJ Mehedinți de unde mai încasează și de aici mai bine de 1.000 de lei lunar.
170 de milioane de euro de la stat pentru toți păgubiții de la FNI
La 17 ani de la prăbuşirea Fondului Naţional de Investiţii (FNI), statul român mai are de plătit peste 300 de milioane de lei (aproape 70 de milioane de euro) pentru mai bine de 14.000 de păgubiţi. Până în prezent, Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS), care a preluat sarcina despăgubirii foştilor deponenţi FNI, a achitat peste 430 milioane de lei (aproape 100 de milioane de euro) celor escrocaţi de Sorin Ovidiu Vîntu. Zecile de mii de români care au de primit bani de la AAAS în contul ţepei FNI mai au de aşteptat mult şi bine până se vor vedea despăgubiţi. AAAS a alocat şi pentru anul 2017 o mică parte, în funcţie de veniturile pe care le va realiza, dar sumele sunt departe de a acoperi necesarul. “În proiectul BVC pe anul 2017, şi în anii anteriori, au fost prevăzute sume pentru plata sentinţelor judecătoreşti pronunţate în defavoarea AAAS, în limita veniturilor previzionate a fi realizate. Întrucât sumele stabilite prin sentinţe depăşesc posibilităţile financiare ale AAAS, în proiectul de buget nu a fost posibilă introducerea în integralitate a acestora. Pe măsura identificării unor surse de finanţare se va proceda la rectificarea bugetului pe anul 2017”, se arată într-un răspuns trimis de AAAS la solicitarea “Jurnalului Naţional”.
Sume uriaşe. Cât mai e de dat…
Mega-escrocheria FNI a împovărat bugetul de stat cu sume uriaşe, care trebuie plătite către aproximativ 160.000 de persoane. Asta în condiţiile în care, la prăbuşirea FNI, numărul total al păgubiţilor ar fi fost de 318.000.
“În baza actelor normative şi a sentinţelor judecătoreşti, Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului a preluat sarcina despăgubirii foştilor deponenţi FNI care se regăsesc în anexele a 21 de sentinţe civile (24.326 persoane) şi 8 sentinţe penale (134.469 persoane)”, a răspuns AAAS.
Potrivit informaţiilor transmise de AAAS, numărul persoanelor nedespăgubite în urma sentinţelor civile este de 4.269, care au depus cereri de plată voluntară sau au apelat direct la executori judecătoreşti. Suma totală a despăgubirilor pe care AAAS trebuie să le-o plătească acestora este de 75.073.000 lei. Românul cel mai fericit/nefericit în această situaţie are de primit nu mai puţin de 3.458.190 lei. La polul opus, cea mai mică despăgubire pe care AAAS o are de achitat este de 74 lei. Mult mai complicată este situaţia celor care trebuie despăgubiţi în urma unor sentinţe penale. Până la 31.01.2017, s-au depus la AAAS 12.032 cereri de despăgubire pe plată voluntară şi s-au înregistrat 4.000 de dosare de executare silită, suma totală de plată fiind de 232.377.000 lei. Cea mai mare despăgubire care trebuie achitată este de 1.533.624 lei, iar cea mai mică de 4,88 lei.
Cât s-a plătit
Până în prezent, AAAS a despăgubit 18.011 de persoane pe baza sentinţelor civile, prin cereri de plată voluntară, cu 427.668.000 lei. Cea mai mare sumă plătită astfel unei persoane a fost de 1.726.890 lei, iar cea mai mică de 92 lei. De asemenea, 230 de persoane au executat silit AAAS pe baza unor sentinţe penale şi au încasat astfel 4.232.000 lei. Cea mai mare despăgubire plătită pe această cale a fost de 3.723.134 lei, iar cea mai mică 5,29 lei. Una peste alta, AAAS a plătit până acum păgubiţilor FNI despăgubiri totale de 431.900.000 lei (aproape 100 de milioane de euro) şi mai are de achitat 307.450.000 lei (circa 70 de milioane de euro).
Şmecheria iniţiaţilor: executarea silită a debitorilor AAAS
O parte din păgubiţii FNI au apelat la o inginerie juridică perfect legală, sărind astfel peste rândul zecilor de mii care aşteaptă alocările cu ţârâita ale AAAS. Este vorba despre executarea silită a debitorilor solvabili ai AAAS, adică a societăţilor comerciale care au datorii către Autoritate. Iar cea mai “sănătoasă” financiar companie care avea de dat bani către AAAS este Ford România. Aşa s-au trezit americanii cu români care le-au blocat conturile şi au ajuns în situaţia pe care sigur nu au luat-o vreodată în calcul de a plăti despăgubiri în numele lui Sorin Ovidiu Vîntu. AAAS a confirmat situaţia şi a precizat, pentru “Jurnalul Naţional”, că “sumele executate de către creditori ai FNI de la terţi debitori ai AAAS au fost de 4.911.000 lei”.
“Miracolul” FNI: depui un leu, scoţi aproape zece
FNI a fost înfiinţat în 1995 de Sorin Ovidiu Vîntu prin firma SOV Invest. A funcţionat ca un joc piramidal până la prăbuşirea sa, în primăvara anului 2000. Mirajul banilor care se înmulţeau parcă de nicăieri a afectat sute de mii de români, ceea ce pare acum neverosimil, din moment ce, cu numai un an înainte, izbucnise scandalul Caritas. Un joc piramidal tras la indigo, prin care afaceristul Ioan Stoica a escrocat câteva mii de români. Prima cotaţie a unităţii de fond la FNI a fost de 10.000 de lei vechi, iar în cinci ani se multiplicase miraculos, până la 99.700 lei. Peste 300.000 de români lacomi şi naivi au crezut în “minunea” înmulţirii banilor de pe o zi pe alta şi şi-au vândut maşina sau casa pentru a investi banii în FNI. Ulterior, s-a aflat că cea mai mare parte din banii declaraţi de FNI nu au existat niciodată. Investitorii se îmbogăţeau doar pe hârtie. Vîntu plimba banii dintr-o parte în alta, de la cei care depuneau, la cei care îi retrăgeau. Iar aici vorbim, de regulă, de persoane care erau anunţate să-şi scoată la timp investiţia.
