Fostul Ştrand Progresul din Slatina ar putea deveni parc. Baza de agrement este, în prezent, lăsată în paragină

Home Actualitate Fostul Ştrand Progresul din Slatina ar putea deveni parc. Baza de agrement este, în prezent, lăsată în paragină
Fostul Ştrand Progresul din Slatina ar putea deveni parc. Baza de agrement este, în prezent, lăsată în paragină

Un parc ar putea lua locul imaginii dezolante care poate fi găsită, astăzi, la fostul Ştrand Progresul din Slatina, municipalitatea intenţionând să renegocieze protocolul pe care îl are cu Ministerul Tineretului şi Sportului, proprietarul bazei de agrement, pentru schimbarea destinaţiei acesteia.

Primarul Slatinei, Emil Moţ, a declarat că au fost prinse fonduri în bugetul local de venituri şi cheltuieli aferent anului 2017 pentru reactualizarea studiului de fezabilitate la fostul Ştrand Progresul.

Proprietate a Ministerului Tineretului şi Sportului, Ştrandul Progresul a fost preluat de Primăria Slatina, în baza unui protocol conform căruia municipalitatea ar fi trebuit să facă investiţii şi să redea în folosinţă această bază de agrement.

Emil Moţ spune că, odată cu construirea unui Club Nautic în zona râului Olt şi a Bazinului Didactic de Înot, nu se mai justifică realizarea unui alt ştrand în Slatina. Astfel, în viziunea edilului, mai potrivit ar fi un parc în acest cartier slătinean, care este deficitar în ceea ce priveşte spaţiul verde. „Am prins fonduri în buget pentru reactualizarea studiului de fezabilitate pentru Baza «Dumitrie Dobrescu», fostul Ştrand Progresul. La această oră, avem un studiu de fezabilitate pentru o investiţie de 17 milioane lei care, din punctul meu de vedere, nu se mai susţine. Avem Clubul Nautic, cu piscine, mai avem şi Bazinul de înot şi nu aş mai face un alt ştrand în Slatina. Fostul Ştrand Progresul este al Ministerului Tineretului şi Sportului şi este predat în administrare primăriei, prin protocol. Eu aş vrea să schimbăm acest protocol pentru că suntem obligaţi să menţinem destinaţia şi aş face spaţiu verde acolo. În cartierul Progresul nu există un parc şi aş vrea să facem un parc pe locaţia ştrandului. Depinde şi de cei de la minister, urmează să încep negocierile cu dânşii”, a declarat Emil Moţ.

Primarul a subliniat că şi valoarea investiţiei dar şi perioada de implementare ar fi mult mai mici. „Valoarea investiţiei va fi mult mai mică, în cazul realizării unui parc şi nu a unui ştrand. Şi parcul este o zonă de agrement, până la urmă, dacă stăm să ne gândim”, a mai spus Moţ.

Ştrandul Progresul, mărire şi decădere

Ştrandul din cartierul Progresul, numit şi Baza sportivă „Dimitrie Dobrescu”, a fost timp de aproape 20 de ani cel mai căutat loc din Slatina. Având dimensiuni generoase, acesta oferea două bazine de înot – unul pentru adulţi şi un altul pentru copii, dar şi alte alternative de petrecere a timpului liber în sezonul cald: tenis de masă, karting, tenis de câmp, plus duşuri şi vestiare.

Ulterior, în primii ani de după 1990, ştrandul a decăzut, un motiv fiind şi preluarea sa de către Direcţia Judeţeană de Tineret şi Sport (DJTS), ai cărei diriguitori nu au mişcat un deget de-a lungul anilor pentru a o reda locuitorilor urbei.

Abia în urmă cu cinci ani s-a ivit o şansă însemnată pentru resuscitarea Ştrandului Progresul odată cu adoptarea în Consiliul Local, în luna martie 2012, a unui proiect pentru revigorarea Bazei „Dimitrie Dobrescu”, aceasta după ce municipalitatea a reuşit cu greu să reintre în posesia obiectivului prin preluarea de la DJTS Olt şi Ministerul Tineretului.

Iniţiativa autorităţilor locale aprobată în Consiliul Local se baza pe un parteneriat public-privat în valoare totală de 18,4 milioane de lei. Proiectul prevedea ca lucrările să se desfăşoare pe trei etape, care urmau a se întinde pe durata a tot atâţia ani. Prima etapă a investiţiei menţiona lucrări de reabilitare pentru care urmau să se cheltuiască aproape două milioane de lei.

Banii trebuia folosiţi pentru: reamenajarea clădirii vestiarelor, bazinul mare (1.250 metri pătraţi), casa pompelor, rezervorul-tampon. În plus, era prevăzută şi o parcare de 5.273 metri pătraţi, refacerea împrejmuirilor şi a spaţiilor verzi, a gazonului, amenajarea de paviment şi rezolvarea problemei utilităţilor.

Grosul lucrărilor ar fi urmat să aibă loc în cadrul celei de-a doua etape, pentru care era prevăzut să se aloce nu mai puţin de 12 milioane lei de la bugetul local. Aici ar fi intrat: reabilitarea bazinului mic (625 metri pătraţi), amenajarea de duşuri exterioare, a unei cabine-poartă, un tobogan şi spaţii verzi, plus recordul la reţeaua de canalizare.

În cea de-a treia şi ultima etapă ar fi trebuit să se aibă în vedere alte lucrări importante: amenajarea de terenuri de sport şi modernizarea clădirii vestiarelor. Zona din dreapta intrării în clădire ar fi fost rezervată pentru amenajarea de vestiare cu grupuri sanitare şi duşuri, centrală termică, cabinet medical, birouri pentru administraţie, zonă de depozitare bază sportivă şi grup sanitar.

Din păcate, totul a rămas încremenit pe hârtie, nefiind găsite surse de finanţare pentru acest proiect.