Depresia: Rupe bariera tăcerii

Depresia constituie o provocare redutabilă la adresa sistemelor de sănătate din Europa, costurile personale, sociale şi economice ale acestei maladii, precum şi faptul că peste 50% dintre persoanele afectate nu beneficiază de tratament, deşi acesta este ieftin şi disponibil, fac din depresie o problemă de sănătate publică majoră, cu atât mai mult cu cât afecţiunea este un puternic factor de risc pentru suicid, spun specialiștii în sănătate publică.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a dedicat Ziua Mondială a Sănătății din acest an, celebrată la data de 7 aprilie, depresiei.

OMS estimează că, la nivel mondial, există mai mult de 300 de milioane de personae afectate (reprezentând 4,4% din populaţia globului). Pe continentul european, peste 40 de milioane de persoane suferă de tulburări depresive, iar în România, prevalenţa este estimată la 5% din populaţia generală (931000 de cazuri).

Anul trecut, în județul Dolj, au fost înregistrate şi tratate un număr de 2209 cazuri cu depresie, din care 1371 femei. Specialiștii spun că femeile prezintă un risc de două ori mai mare de a traversa un episod depresiv, comparativ cu bărbaţii.

Mulți dintre cei care trec printr-un episod depresiv se feresc însă să apeleze la ajutor.

Specialiștii în sănătate publică arată multitudine de cazuri rămân nediagnosticate, fie datorită lipsei unor cunoştinţe cu privire la simptomatologia de debut a bolii, fie datorită neprezentării la medic din considerente subiective, diagnosticul unei boli psihice constituind, în mod empiric, un stigmat.

Psihologii spun însă că nu trebuie să ne fie frică să vorbim despre depresie.

Această tulburare este una psihică prezentă în toate mediile sociale. Este prezentă mai ales în mediul urban şi prezentă de la copii la adolescenţi şi până la vârsta a treia. Ea este în creştere, preconizându-se că în 2020 va fi a doua cauză de dizabilitate după bolile cardiovasculare. Aşadar, să nu ne fie frică să vorbim despre ea pentru că este o mare realitate a zilelor noastre”, a spus psihologul Daniela Ignat, într-un interviu acordat Jurnalul Olteniei, într-o ediție anterioară.

Și psihologul Gianina Turbatu a vorbit, pentru Jurnalul Olteniei, despre depresie, afirmnd că este un subiect destul de delicat şi greu de abordat, însă afecțiunea nu trebuie ignorată

Adesea, suntem surprinşi când auzim că o persoană, pe care noi o vedem fericită, bucuroasă, suferă de depresie. În general, persoanele care suferă de această afecţiune îşi ascund foarte bine simţămintele (trăirile) şi gândurile, chiar şi în faţa specialistului, fie el medic sau psiholog, de teama prejudecăţilor care insoţesc depresia. Nu este uşor să identifici un caz de depresie, deoarece aceasta poate prezenta simptome contradictorii şi se manifestă diferit de la persoană la persoană. Ideea este că oamenii afectaţi se află într-o continuă luptă interioară şi pot exista momente în care se simt învingători şi se manifestă ca atare, zâmbesc şi sunt foarte activi, dar şi momente sau „bătălii” pierdute în care se izoleză temporar.

Prima stare asociată depresiei este fără îndoială tristeţea. Nu de puţine ori însă, furia sau alte simptome contradictorii fac dificilă depistarea afecţiunii. Printre acestea amintim: sentimente de inutilitate şi pesimism, sentimente de vinovăţie sau neputinţă, energie scăzută, senzaţia de „încetineală”, modificări ale apetitului/ scăderea în greutate”, a spus psihologul.

Există două tipuri majore de depresie: depresia reactivă este provocată de stresul apărut în urma unor evenimente traumatizante (moartea unei persoane dragi, divorţ, pierderi materiale, şomaj, probleme familiale, stresul acumulat) și depresia majoră, numită şi depresie psihotică, care este de domeniul psihiatriei și care are o cauzalitate biochimică, genetică şi alte cauze încă necunoscute, dar metaforic vorbind, depresia este un defect de „hard” şi nu de „soft” şi ţine mai mult de structura internă a individului, după cum afirmă medicii. Totodată, putem vorbi despre depresiile sezoniere, influenţate de schimbarea anotimpului.

Depresia reactivă este mult mai zgomotoasă. Subiectul plânge, se vaită, în general se agaţă de ceilalţi. În schimb, persoana care suferă de depresie majoră are o suferinţă mută, este ca o mască, are o figură împietrită şi în cazurile cele mai grave nu reacţionează la niciun stimul extern. Suicidul este foarte des întâlnit la această categorie de indivizi”, mai arată psihologii.

Se cere prevenție

Psihologul Daniela Ignat ne declara în interviul amintit anterior că o problemă în recunoașterea și tratarea afecțiunii este lipsa prevenției.

Este denumită boala secolului şi, aşa cum am mai spus, va fi a doua cauză de dizabilitate după bolile cardiovasculare. Sistemul medical din România nu are politici nici pe termen scurt, şi nici pe termen lung în privinţa tulburărilor mintale. Nu există, în primul rând, prevenţie, însă dacă ar exista, s-ar reduce semnificativ costurile materiale şi omeneşti. Ar fi bine ca, începând din gimnaziu, să fie module obligatorii, zic eu, nu opţionale, de educaţie pentru sănătate, în general, şi pentru sănătate mintală, mai ales”, a spus psihologul.

Tocmai de aceea, anul acesta și în România, de Ziua Mondială a Sănătății, se derulează campanii de informare și conștientizare a populației cu privire la depresie.

Astfel de acțiuni vor fi derulate în perioada 7-17 aprilie și în județul Dolj de către

Direcţia Județeană de Sănătate Publică, împreună cu autoritaţile publice locale care au în subordine cabinetele școlare, asistenţii comunitari, mediatorii sanitari, cabinetele de medicină de familie, Societatea Studenților Mediciniști din Craiova, Organizatia Studentilor Farmaciști Craiova, Crucea Roșie Dolj şi Asociaţia Europrotector.

Este evident că una dintre priorităţile actuale în lupta împotriva depresiei este să ne asigurăm că populaţia, politicienii şi furnizorii de servicii medicale înţeleg pe deplin atât dramatismul acestei patologii, cât şi beneficiile depistării în timp util a tulburărilor depresive. În scopul conştientizării acestei probleme de sănătate publică şi al îmbunătăţirii nivelului de cunoaştere de către populaţie a mijloacelor prin care poate fi prevenită, Ziua Mondială a Sănătăţii din acest an este dedicată depresiei.

Prin activităţile preconizate, dorim să sensibilizăm populaţia generală asupra magnitudinii acestei probleme de sănătate publică, asupra recunoaşterii timpurii a simptomelor depresiei, dar şi asupra necesităţii depăşirii barierelor care blochează accesul la ajutorul de specialitate, dintre acestea cea mai importantă fiind stigmatizarea socială asociată afecţiunilor mentale”, au precizat specialiștii Direcției de Sănătate Publică Dolj.

Ziua mondială a sănătății se marchează, în fiecare an la 7 aprilie, începând din 1950. În 1948, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a găzduit prima întrunire la nivel mondial dedicată sănătății, în cadrul căreia s-a hotărât aniversarea, la 7 aprilie a Zilei mondiale a sănătății. OMS este o instituție specializată a Națiunilor Unite, fiind creată la 22 iulie 1946, cu sediul la Geneva.

Populare

Recomandări