Conecteaza-te cu noi

Actualitate

Meşteri populari, la Craiova: „Tradiţia se duce mai departe atât timp cât iasă din munca ta ceva”

Publicat

pe

Tradiţia poate fi transmisă generaţiilor viitoare atât timp cât scoate profit, iar istoria trebuie exploatată la maxim, pentru aceasta fiind nevoie de implicarea autorităţilor statului. Acestea sunt mesajele meşterilor populari care şi-au prezentat, la Craiova, roadele muncii.

Craiova a luat încă o dată contact cu arta tradiţională, cu valorile şi meşteşugurile populare. Cea de-a XXXIX-a ediţie a Târgului Meşterilor Populari, eveniment organizat, la sfârşitul săptămânii trecute, de Muzeul Olteniei, în parteneriat cu autorităţile locale şi judeţene, a reunit în Piaţa „Mihai Viteazul” meşteri din zone precum Maramureş, Cluj, Harghita, Odorheiu Secuiesc, Hunedoara, Prahova sau Suceava, dar şi din toată Oltenia.

Vizitatorii s-au putut delecta cu produse din cele mai diverse, de la costume şi ţesături populare, ceramică şi icoane pe sticlă, la cozonaci, plăcinte, turtă dulce, miere sau brânzeturi.

Meşterii duc cu drag tradiţia mai departe, dar recunosc că, în ziua de astăzi, le este tot mai greu să convingă tinerii să se aplece către arta populară.

Maria Gibu, din comuna Frânceşti, Vâlcea, confecţionează, de 40 de ani, ţesături din păr de capră şi lână naturală. Femeia a venit la târg îmbrăcată în port popular şi cu, furca în mână, a lucrat sub ochii vizitatorilor. A reuşit, de-a lungul anilor, să înveţe şi alte femei să confecţioneze ţesături, dar spune, resemnată, că tradiţia merge mai departe, doar dacă scoate profit.

„Lucrăm cu păr de capră, facem covoare. Toate lucrările noastre sunt din păr de capră şi din lână naturală. Lucrez de peste 40 ani. Am învăţat şi copii destui, dar tradiţia se duce mai departe atât timp cât iasă din munca ta ceva. Cât nu iasă, toată lumea se duce după bani. Din tradiţie nu iasă bani. Covoarele noastre sunt apreciate, felicitate, doar că mai trebuie şi vândute”, mărturiseşte Maria Gibu.

Un alt meşter, care transforma sticla în artă, spune că meseria sa nu este pentru oricine: „E greu de convins tineretul. Şi ştiţi cum îi, meseria asta nu e ca una tehnică. La zidar îi spui ce să facă, îi arăţi şi după o săptămână maxim ştie, dacă vrea. Dar aici, dacă nu are ceva în sânge nu merge. Cu forţa nu se poate”.

Ionel Cococi, ceramist din Vădastra, judeţul Olt, spune că este nevoie de mai multă implicare în valorizarea istoriei şi tradiţiei româneşti.

„După 14 ani de activitate, sper că nu am dezamăgit. Sunt aici, în primul rând, datorită valorii pe care o are Cultura Vădastra la nivel naţional şi internaţional şi aş vrea să trag un semnal de alarmă: E momentul să ne aplecăm mai mult asupra tradiţiei, asupra valorii culturilor, asupra siturilor arheologice pe care le avem pe tot teritoriul ţării. În anul 2000 am avut în curtea mea un profesor universitar american pe nume Ralph Rulet care mi-a zis aşa: Noi nu avem istorie şi suntem forţaţi să o inventăm, să dăm tentă de vechi la ceea ce avem. Dvs. aveţi istorie la tot pasul şi nu sunteţi în stare să o exploataţi”, a declarat Cococi.

Ionel Cococi a primit, în cadrul Târgului, premiul I, la secţiunea „Adulţi”.

Alţi meşteri se mândresc cu faptul că au reuşit săşi transmită meşteşugul generaţiilor mai tinere.

Fraţii Micuţ, din Domneşti, Argeş, doi băieţi, în vârstă de 13, respectiv 11 ani, au învăţat să sculpteze în lemn motive tradiţionale. Copiii au impresionat juriul Târgului care i-a răsplătit cu premiul II la secţiunea „Copii”.

Cel mai mare dintre ei, în vârstă de 13 ani, povesteşte cum a învăţat să sculpteze în lemn motive tradiţionale.

„Am învăţat meserie de la meşterul popular Gheorghe Mateescu. Venea la Domneşti în târg. Acum un an am văzut nişte crestături la dânsul la tarabă şi l-am întrebat dacă vrea să mă înveţe şi pe mine. Şi aşa am început. Am învăţat să fac tot felul de modele: rozete, solare, trifoiul cu patru foi care semnifică sfânta cruce”, a spus Cristinel Vasile Micuţ.

Şi pentru că i-a plăcut această artă, l-a dus şi pe fratele său mai mic, în vârstă de 11 ani, la meşterul Mateescu, care, împreună cu soţia, a pus bazele unei şcoli de artă populară numită „Artizani fără frontiere”.

„Eu lucrez de două luni şi jumătate. Am învăţat să fac dintele de lup care este extras din steagul dacic, rozeta solară care semnifică viaţa. Fără soare noi nu am fi putut trăi. Îmi place ce fac acum şi vreau să mai fac. Deja mi se pare uşor”, a spune şi Radu Marian Micuţ.

Cu porturi populare, expuse pentru vânzare, a venit în Craiova Iulia Goran, veterană a artei tradiţionale româneşti. Femeia, moldoveancă la origini, căsătorită în Prahova, brodează ii de 45 de ani. Pentru munca ei, femeia a fost răsplătită în cadrul Târgului din Craiova cu Marele Trofeu şi Trofeul Festivalului.

„De la 20 de ani lucrez. Iile noastre sunt lucrate manual, sunt modele autentice din judeţul Prahova. Preţurile pornesc de la 70 lei şi pot ajunge la 450 lei. La o ie mare lucrăm o lună, o lună jumătate. Am două mătuşi care mă ajută. Îmi mai încheie, mai fac un creţ, un tiv, ca să pot avansa lucrarea mai mult. Copiii nu lucrează cu mine, nici nepoţii. Au ales alte meserii, dar au lucrat lângă mine, ştiu să ducă meşteşugul mai departe. Fata tricotează, brodează, croieşte singură. Şi băiatul a tras la maşină mult timp”, a declarat femeia.

Iulia Goran a dus tradiţia şi arta românească în mai multe ţări din lume.

„Am fost în America, în Germania, Italia, Iordania, Bruxelles. Lucrul de la mine a plecat în toată lumea. Laura Bush are de la mine un şal, i l-am făcut cadou”, ne-a spus ea, arătând cu mândrie o fotografie în care apare alături de fosta primă doamnă a Statelor Unite ale Americii.

Iulia Goran a impresionat străinii şi cu bucătăria tradiţională românească.

„Am fost la festivalul folcloric Smithsonian – Washington unde am prezentat şi arta culinară. Primele sarmale, acolo, în America, le-am înfăşurat în frunză de tei că nu ajunsese varza. Au ieşit o bunătate, acrişoare, cum s-ar face din foi de viţă, dar opărite mai puţin, că sunt mai finuţe, nu mai e nevoie să mai pui borş. Eu sunt de origine din Moldova. La noi se mai înfăşoară şi în alte frunze: hrean, potbal, fasole. Se face şi un amestec la noi, frunza de hrean şi frunza de varză şi ia gust de la una la alta. Am gătit şi în Regensburg, Germania, şi primarul de acolo mi-a spus, când a văzut cum înfăşor sarmalele, că asta este muncă de ocnaş. 500 de sarmale le-am pregătit şi n-a rămas una”, şi-a amintit Iulia Goran.

Meşteşugari, cum este Ion Stângaciu, din Băbeni-Vâlcea, recunosc că trăiesc din ceea ce vând pe plan local. Vâlceanul realizează, din lemn, linguri şi diverse vase. Meseria nu este uşoară, dar dacă îţi place, înveţi, mărturiseşte el.

„Dăm bucata de lemn în două şi apoi începem să scobim, luăm cu tesla, apoi cu cuţitul, cu scoaba, e mult de muncă. Eu am învăţat de la tăticu meseria, s-a transmis în neam. Băiatul meu a învăţat şi el. Îi place. Trăim din munca asta. Nu scoatem nici cât să te îmbogăţeşti, dar nici să mori de foame, acolo… să trăieşti. Decât să furi, mai bine să munceşti. Nu sunt foarte scumpe că sunt făcute de mine. Lingura mică e doi lei, cea mare 10 lei, vasele sunt 20 lei”, spune Ion Stângaciu.

Vâlceanul a obţinut premiul III la secţiunea „Adulţi”.

Hotărât să ducă tradiţia mai departe este şi Cosma Popescu Bărăitaru, un doljean care realizează instrumente muzicale. „Meseria am preluat-o de la tatăl meu şi am reuşit să o transmit la generaţii întregi de copii de-a lungul a celor aproape 60 de ani de activitate în domeniu. Pe viitor, atât cât mă va ţine puterea, voi continua această activitate”, spune doljeanul răsplătit cu Premiul Cetatea Băniei.

Meşterii au fost premiaţi, ca în fiecare an, de Muzeul Olteniei, Consiliul Judeţean Dolj şi Primăria Municipiului Craiova pentru „conservarea şi perpetuarea tradiţiei, calitatea şi valoarea creaţiei”.
Selec
ţia premianţilor a fost riguros analizată de către un juriu specializat prezidat de dr. Florin Ridiche – managerul Muzeului Olteniei, şi îi va avea ca membri pe dr. Cornel Bălosu – Şef Secţie Etnografie, conf. univ. dr. Carmen Banţa (etnolog – Universitatea din Craiova), dr. Roxana Deca, dr. Irinel Cănureci, Alina Bălan şi Loredana Durău – muzeografi la Secţia de Etnografie a Muzeului Olteniei.

Prin această manifestare încercăm să păstrăm aceste tradiţii vii şi prin recompensare, prin acordarea unor premii, cea mai importantă categorie fiind cea pentru „Tineret”, pentru că este foarte important să transmitem aceste tradiţii şi aceste meşteşuguri noilor generaţii”, a declarat Florin Ridiche, directorul Muzeului Olteniei. Șeful Secţiei de Etnografie a Muzeului Olteniei, Cornel Bălosu, a adăugat: „Este o activitate care ne dezvoltă şi pe noi şi care ne aduce foarte aproape ideea că existăm într-un spaţiu cultural care nu este de ici de colo, care este foarte vechi. Le mulţumesc meşterilor care au respectat ideea de meşteşug tradiţional”.

Totodată, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Cosmin Vasile, a afirmat: „Am văzut numeroşi participanţi şi vizitatori cărora trebuie să le mulţumim pentru ceea ce fac, pentru păstrarea vie a tradiţiei, a spiritului poporului român şi îi aşteptăm şi la următoarele ediţii”.

Prefectul de Dolj, Sorin Răducan, a apreciat Târgul Meşterilor Populari drept un „regal de tradiţii şi obiceiuri populare”, adăugând că felicită „conducerea Consiliului Judeţean Dolj pentru faptul că a înţeles că este foarte bine să investească în cultură şi de asemenea, felicit Primăria Craiova pentru că a acceptat ca Târgul Meşterilor Populari să se desfăşoare în Piaţa «Mihai Viteazul»”.

Iatăştigătorii celei de-a 39-a ediţii a Târgului Meşterilor Populari de la Craiova:

Marele Trofeu şi Trofeul Festivalului – Goran Iulia  ( costume populare ) – Breaza, Prahova

Premiul Cetatea Băniei– ( instrumente muzicale ) – Cosma Popescu Bărăitaru – Terpeziţa, Dolj

Secţiunea Copii şi Tineret

Premiul I– Ungureanu Victor şi Brandinburg Răzvan ( icoane pe lemn ) – Craiova, Dolj

Premiul II– Micuţ Cristinel şi Micuţ Radu Marian (sculptură  lemn ) – Domneşti, Argeş

Premiul III– Centrul de Pictură pe Sticlă, coordonat de prof Cătălin Ostroveanu –  Craiova, Dolj

Adulţi

Premiul I – Cococi Ionel ( ceramică ) – Vădastra, Olt

Premiul II – Olaru Vasilică ( ceramică ) – Horezu, Vâlcea

Premiul III – Stângaciu Ion Bucur ( prelucrare lemn ) – Băbeni, Vâlcea

 

© 2022. Toate drepturile rezervate.