Conecteaza-te cu noi

Dolj

Lia Olguţa Vasilescu, judecată în libertate

Publicat

pe

Primarul Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu, va fi în continuare judecată în libertate, după ce Curtea de Apel Bucureşti a respins contestaţia făcută de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, care doreau ca aceasta să fie plasată sub control judiciar. Decizia este definitivă.

Curtea de Apel Bucureşti a respins contestaţia procurorilor DNA la decizia magistraţilor Tribunalului Bucureşti, care respinseseră şi ei plasarea sub control judiciar pentru primarul Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu. Procurorii au cerut pentru primarul Craiovei control judiciar, dorindu-şi ca aceasta să nu mai ia legătura cu martorii şi denunţătorii din dosar şi nici să apară la radio sau la televiziuni. Ei au considerat că aceasta a încercat discreditarea lui Petru Becheru, preşedintele asociaţiei de proprietari Romarta şi martor denunţător din dosarul în care Lia Olguţa Vasilescu a fost trimisă în judecată pentru infracţiuni de corupţie.

Afirmaţia că inculpata este cea care i-a incitat pe cei care comentau, „o simplă apreciere a procurorului”

În cursul zilei de ieri, a fost făcută publică şi motivarea deciziei Tribunalului Bucureşti. Conform Agerpres, afirmaţia că Lia Olguţa Vasilescu i-a incitat pe simpatizanţii săi împotriva denunţătorului din dosarul în care este cercetată pentru corupţie nu este susţinută de probe. Cel puţin aşa a apreciat judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Tribunalul Bucureşti. Instanţa a mai arătat că postările Olguţei Vasilescu de pe Facebook se încadrează în limitele dreptului la libertatea de exprimare.

Faptul că postările inculpatei au condus la generarea în mass media în perioada 30.07.2016 — 31.07.2016 de ample reacţii este un lucru acceptat într-o societate democratică, articolul 10 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului consacrând dreptul la libertatea de exprimare a tuturor persoanelor. (…) Aceasta este valabilă şi referitor la celelalte comentarii făcute de inculpată în spaţiul virtual, respectiv pe Facebook, în cazul de faţă. Din actele dosarului rezultă că, din contră, inculpata a intervenit şi a cerut decenţă când a sesizat că limbajul folosit de alte persoane, posibil simpatizanţi ai acesteia, nu era tocmai cel potrivit. Afirmaţia că inculpata este cea care i-a incitat pe cei care comentau nu este susţinută, fiind o simplă apreciere a procurorului”, se arată în motivare.

Rechizitoriul era dat publicităţii

În opinia judecătorului, nici acuzaţiile referitoare la ameninţările pe care Lia Olguţa Vasilescu le-ar fi adresat martorului denunţător nu se susţin.

În ceea ce priveşte posibilele ameninţări ale martorului denunţător nu se observă vreo legătură între inculpată şi acestea, fiind posibil ca inculpata să nu aibă cunoştinţă despre asemenea aspecte. Pentru a se reţine vreo implicare a inculpatei aceasta trebuie să acţioneze cel puţin cu forma de vinovăţie a intenţiei indirecte, ceea ce nu este probat”, se menţionează în motivare.

Nici faptul că inculpata a postat în spaţiul virtual informaţii din dosarul de urmărire penală nu a fost considerat un motiv pentru luarea măsurii preventive, având în vedere că informaţiile din rechizitoriu deveniseră deja publice odată cu trimiterea în judecată.

„Împrejurarea că inculpata a postat selectiv pe pagina sa de Facebook fragmente din acte ale dosarului de urmărire penală, în condiţiile în care instanţa era sesizată prin rechizitoriu, iar acesta era la acel moment dat publicităţii, în condiţiile în care inculpata nu a încălcat vreo măsură sau obligaţie impusă de organul de urmărire penală, de judecătorul de drepturi şi libertăţi sau de cel de camera preliminară până la acel moment, nu este de natură să conducă la oportunitatea luării faţă de acesta a unei măsuri preventive. Numai în măsura în care ar fi fost încălcate asemenea măsuri sau obligaţii impuse în prealabil ar putea să fie luate măsuri preventive împotriva sa”, a mai apreciat instanţa.

Exemple de o parte şi de alta

Pe pagina de facebook a primarului Lia Olguţa Vasilescu, cât şi pe cea a lui Petru Becheru, sunt diverse postări în care unul se referă la celălalt. Spre exemplu, în urmă cu mai multe săptămâni, primarul a postat un text la care a ataşat o fotografie cu Petru Becheru şi mai multe pagini fotografiate din rechizitoriu. Textul este următorul: „În imaginea de mai jos îl aveţi pe principalul denunţător din dosarul „Faţada”, Petru Ioan Becheru, şi unul dintre denunţurile sale. Toate sunt formulate în aceeaşi „logică”. Ieri v-am prezentat adoptarea unei hotărâri ilegale de constituire ca parte civilă împotriva mea a Asociaţiei de Proprietari al cărui preşedinte este, cu 8 locatari prezenţi din 100. Ca să înţelegeţi de ce intră primarii incomozi la închisoare, în baza a ce tip de denunţuri şi cu ce probe. Asa cum am promis, voi face public dosarul meu. Eu nu comentez acest denunţ. Vă las pe voi să o faceţi… P.S. Vă rog să fiţi decenţi în comentarii. Omul, oricum, se simte terorizat de faptul că un cablu de electricitate îi trece pe deasupra blocului şi că îl vizitează echipele RDS acasă… Citiţi cu atenţie textul denunţului, vă rog!”, a scris primarul Craiovei pe facebook.

Becheru: „Tovarăşa are foarte multă experienţă în a-şi pune poalele în cap”

În schimb, în data de 14 august, după ce Tribunalul Bucureşti a respins cererea DNA pentru control judiciar, Petru Becheru a postat următorul text: „Când am auzit-o marţi pe tov. Olguţa susţinând în instanţa penală că nu înţelege ce înseamnă selectiv (DNA i-a reproşat că a publicat „selectiv” documente din dosar), mi-am dat seama că ceea ce se spune este adevărat: tovarăşa are foarte multă experienţă în a-şi pune poalele în cap pentru că o face selectiv şi, cel mai important, o face cu promisiunea că până la urmă ne arată tot… dosarul”, a scris Petru Becheru pe reţeaua de socializare. Postarea a fost însoţită de o fotografie ce înfăţişează o femeie de etnie romă, cu fusta ridicată deasupra abdomenului, lăsând la vedere organele genitale acoperite, prin prelucrarea fotografiei, de o steluţă roşie.

În altă ordine de idei, deşi a dat în judecată mai multe instituţii ale statului, lucru normal până la urmă într-o ţară din punct de vedere al democraţiei şi justiţiei, Petru Becheru a cerut unei instanţe să îi constate calitatea de neprocesoman. Este vorba despre un dosar din anul 2012, care s-a aflat pe rolul Judecătoriei Craiova.

© 2021. Toate drepturile rezervate.