Ziua Drapelului Naţional a fost marcată, duminică, şi la Craiova. Autorităţile publice locale, laolaltă cu militari, dar şi cu craiovenii care au dorit să participe, s-au strâns în Piaţa Tricolorului din Bănie pentru a aduce un omagiu acestui simbol.
Prefectul județului Dolj a transmis un mesaj participanților la eveniment.
„Mă bucură şi în acelaşi timp mă onorează faptul că ne-am reunit astăzi cu toţii sub cele trei culorile ale Drapelului Naţional. Acesta este simbolul sub care s-a făurit statul român, simbolul sub care naţiunea română este unită, şi suntem datori să îl sărbătorim şi să-l cinstim în memoria înaintaşilor noştri, cei care şi-au vărsat sângele pentru recunoaşterea în întreaga lume a identităţii şi integrităţii României.
Folosit pentru prima dată în Ţara Românească în anul 1834 ca steag de luptă, când domnitorul Alexandru Ghica a prezentat sultanului spre aprobare modelul drapelelor şi pavilioanelor navale de luptă, Drapelul Naţional reprezintă unitatea, independenţa şi tăria românilor, identificate cu istoria, cultura şi credinţa noastră, fiind martorul cel mai de seamă al tuturor momentelor importante pe care le-a trăit acest popor greu încercat.
Cele trei culori ale Drapelului – roşu, galben şi albastru – au fost scut în vremuri de restrişte şi liant în toate mişcările românilor, care au avut ca ideal libertatea şi unitatea naţională. Unirea Principatelor Române de la 24 ianuarie 1859, Independenţa de stat a României de la 9 mai 1877, Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, bătăliile purtate în cele două războaie mondiale şi multe altele evenimente importante pentru poporul nostru s-au desfăşurat sub acest stindard naţional.
Şi astăzi, Tricolorul îi însoţeşte pe militari pretutindeni, pe câmpul de bătălie pentru apărarea ţării, la instrucţie sau în misiunile din teatrele de operaţii ducând cu el dorinţa naţiunii române de a-şi afirma deplina independenţă şi suveranitatea, de a avea relaţii bazate pe încredere şi respect reciproc cu toate popoarele lumii.
De aceea, vă spun că fiecare dintre noi este parte a istoriei şi suntem datori cu toţii să ne cinstim simbolurile identităţii noastre naţionale.
În numele Instituţiei Prefectului Judeţului Dolj, dar şi al meu personal, doresc să le transmit craiovenilor şi doljenilor sincere urări de bine şi multă sănătate. La mulţi ani, Drapelului nostru Naţional! Aşa să ne ajute Dumnezeu!”, a spus prefectul judeţului Dolj, Sorin Răducan.
La rândul său, preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa, a spus că, poate, drapelul este şi mai important pentru craioveni.
„Trăim o zi cu o încărcătură deosebită, o manifestare prin care celebrăm unul dintre elementele identitare ale naţiunii noastre şi un simbol în care regăsim exprimate valorile esenţiale care ne-au ghidat de-a lungul istoriei şi anume egalitatea şi verticalitatea. Poate că mai mult decât oriunde în ţară, Ziua Drapelului Naţional îşi găseşte un loc aparte în inimile craiovenilor. Din Bănie a pornit prima unire a românilor şi tot aici a luat naştere tricolorul în zorii revoluţiei de la 1848. De altfel, alături de imn, drapelul a însufleţit mişcarea paşoptistă, cea care a deschis drumul către crearea României moderne şi către înfăptuirea dezideratelor fundamentale de independenţă şi unitate”, a punctat Prioteasa.
Nu în ultimul rând, un mesaj a venit şi din partea Primăriei Craiova, prin consilierul local Lucian Dindirică, director al Bibliotecii Judeţene „Alexandru şi Aristia Aman”.
„Astăzi, 26 iunie, celebrăm Ziua Drapelului, o emblemă fundamentală a devenirii noastre istorice. Martor tăcut al trecerii noastre prin timp, drapelul naţional are o istorie pe atât de fascinantă, pe atât de zbuciumată. Conştienţi de rolul unificator, de necesitatea de a-i aduna pe români sub un singur stindard, mărturia faptelor de arme şi bravură din istoria ţării, fruntaşi revoluţionari au consfinţit acest simbol naţional înzestrându-l cu un rol cât se poate de nobil: ridicarea tuturor românilor la lupta pentru independenţa şi suveranitatea naţionale”, a spus Dindirică.
Manifestarea a continuat cu binecuvântarea drapelului şi cu intonarea imnului naţional, dar şi cu o defilare. Ziua de 26 iunie a fost proclamată Ziua Drapelului Naţional prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998.
Pe scurt, despre Tricolor
În 1834, domnitorul Țării Româneşti, Alexandru D. Ghica Vodă, a obţinut de la otomani învoirea „de a pune steag românesc corăbiilor negustoreşti şi oştirii”. Steagul destinat corăbiilor avea două culori (galben şi roşu), cel atribuit armatei era compus din trei (roşu, galben şi albastru) şi un vultur la mijloc. Acesta este socotit drept începutul adoptării tricolorului pe pământ românesc. În timpul Revolutiei de la 1848, Tricolorul a fost adoptat ca simbol al naţiunii în prima zi a victoriei revoluţiei burghezo – democratică (1848 – 1849), 14/26 iunie, când a avut loc abdicarea domnitorului Gheorghe Bibescu, instaurarea guvernului provizoriu de la Bucureşti şi promulgarea decretului nr. 1 de instituire a drapelului naţional.
Revoluţionarii de la 1848, atât cei din Transilvania, cât şi cei din Țara Românească, au arborat steagul tricolor, ca simbol al luptei lor, având inscripţionat lozinca: „Frăţia”: „Dreptate – Frăţie” şi dându-i denumirea de „stindard al libertăţii”.
O lună mai târziu, decretul guvernamental nr. 252, din 13 iulie 1848, preciza că “stindardele vor fi tricolore. Culorile sunt: albastru închis, galben deschis şi roşu carmin”. Ele sunt dispuse vertical şi sunt aranjate în ordinea următoare: „lângă lemn vine albastru, apoi galben şi apoi roşu fâlfâind“. Potrivit unei alte ipoteze tricolorul s-a impus ca drapel naţional în 1859, odată cu dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, culorile steagului fiind dispuse însă pe orizontală. Primul drapel din 1859, aflat în uz pînă în 1862, a avut fâşia albastră plasată sus, urmând ca, în a doua parte a domniei lui Cuza, fâşia roşie să fie dispusă pe partea superioară.
După venirea lui Carol I, steagurile au avut benzile dispuse pe vertical, România aliniindu-se astfel regulilor respectate de steagurile europene.
Ziua Drapelului Naţional a fost instituită pentru a marca ziua de 26 iunie 1848, când guvernul revoluţionar a decretat ca Tricolorul – roşu, galben şi albastru – să reprezinte steagul naţional al tuturor românilor; cele trei culori împărţite în mod egal reprezintă principiul egalităţii, orientarea culorilor în sus semnifică verticalitatea, cifra trei este numărul perfect, pe lângă ţara noastră mai existând alte trei ţări europene tradiţionale cu steagul tripartit în mod egal şi vertical: Franţa, Italia şi Belgia.
