Ziua Națională a Inimii, inițiată în 1996, se celebrează anual în data de 4 mai, iar din 2011 a fost introdusă de Ministerul Sănătăţii în calendarul campaniilor de informare-educaţie-comunicare (IEC) pentru celebrarea unor zile/mondiale/europene/naţionale ale sănătăţii.
Derulată sub sloganul “Alcoolul: reţinere sau moderaţie = inimă sănătoasă”, ZNI 2016 şi-a propus tema “Consumul de alcool – inamic insidios al inimii tinere”, având ca scop actualizarea datelor privind consumul de alcool la tineri în vederea asumării de activităţi eficiente IEC în comunităţile româneşti.
La nivel cardiovascular abuzul de alcool atrage fibroză interstiţială şi atrofia miofibrilelor (cardiomiopatie dilatativă), ducând la insuficienţă cardiacă, edeme periferice, palpitaţii, hipertensiune arterială.
Tulburările de ritm cardiac, în particular fibrilaţia atrială sau ventriculară, sunt cauze frecvente de deces în rândul alcoolicilor, la care afecţiunile cardiace recrutează de 4 ori mai multe victime decât ciroza hepatică – o boală alcool-specifică.
În ultimele decade, studii desfăşurate pe ansamblul populaţiei au pus în lumină o relaţie în J între consumul de alcool şi riscul cardiovascular; anume, abstinenţii prezentau un risc BCV ceva mai mare decât băutorii moderaţi (dar, desigur, incomparabil mai mic decât marii băutori). Când populaţia a fost defalcată pe vârste, s-a văzut că acest efect provine de la cohortele largi de adulţi maturi/vârstnici.
În privinţa tinerilor, evidenţa ştiinţifică citată de documente OMS recente atestă că nu există niciun efect protector: alcoolul, în orice doză, creşte riscul evenimentelor ischemice.
Vârstnicii, la rândul lor au la îndemână pentru scăderea riscului BCV activităţile fizice şi o dietă sănătoasă, care, e drept, cer eforturi mai mari decât consumul unor doze mici de alcool.
România este parte a Regiunii Euro-OMS ce deţine recordul în privinţa consumului de alcool pe plan mondial, cu circa 11 Litri echivalent alcool pur/persoană/an (Lee/p/a) la populaţia peste 15 ani. În cadrul UE, consumul de alcool prezintă pe alocuri accente severe, cu precădere în ţările membre din Europa de Est. Astfel Letonia, România, Lituania raportau în 2010 cele mai mari consumuri (totale) de alcool : ≥ 12 Lee/p/a însumaţi din bere + vin + spirtoase.
Pe acest fond, grupa tinerilor de 15-19 ani prezenta în 2010 următoarea ierarhizare a consumului total de alcool: Lituania, Letonia, România (cu 16,3 Lee/p/a).
În lumina studiilor existente, consumul de alcool al adolescenţilor români este îngrijorător.
Îmbunătăţirea situaţiei depinde de: educaţia sistematică pentru sănătate/stil de viață în şcoală şi comunitate, întărirea respectului tineretului nostru faţă de lege – cultivată de asemenea în şcoli, controlul aplicării stricte a normelor existente şi noi reglementări privind comercializarea alcoolului inspirate de cele mai bune modele din lume. Dintre cele din urmă menţionăm practica americană a vânzării alcoolului în magazine separate de cele alimentare, cu program restrâns zilnic şi mai ales în week-end, sau cea finlandeză în care raioanele cu alcool din magazinele generale sunt «sigilate» la orele 21.
În Dolj, Ziua Națională a Inimii este celebrată de Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului Dolj, în colaborare cu Autoritaţile publice locale care au în subordine Cabinetele Şcolare, Asistenţii comunitari, Mediatorii sanitari, Cabinetele de Medicină de familie, Inspectoratul Şcolar Dolj, Asociatia pentru Sanatate, Educatie şi Familie, filiala Craiova, Societatea Studentilor Medicinisti din Craiova, Crucea Rosie Dolj.
