O imensă vistierie domnească- florini de aur, ducaţi veneţieni, coroane de aur, groşi de argint-tezaurul care a aparţinut lui Mihail, fiul lui Mircea cel Bătrân va fi reinclus în expoziţia permanentă a Muzeului Olteniei.
Tezaurul de la Schela Cladovei, din judeţul Mehedinţi, va putea fi readmirat, în curând, la Muzeul Olteniei Craiova. Reprezentanţii Muzeului Olteniei îl pregătesc să-l includă în expoziţia permanentă care va fi inaugurată, în viitorul apropiat, la parterul secţiei de Istorie.
“În urmă cu doi ani de zile, acest tezaur de la Schela Cladovei, din Mehedinţi, le-a fost furat tot din Muzeu. Din tezaurul Muzeului de la Severin făcea parte şi tezaurul de la Schela Cladovei. În momentul de faţă, ce mai există de la Schela Cladovei, se află în patrimoniul Muzeului Olteniei. O parte a tezaurului din Schela Cladovei a fost şi expus. Tezaurul a fost găsit de nişte lucrători romi care lucrau pe o plantaţie de vie în zona Schelei Cladova, din judeţul Mehedinţi. Ei au găsit tezaurul acesta care se presupune a fi, cum este la noi, depozitul de aur la Banca Naţională. Este tezaurul Țării Româneşti, al fiului lui Mircea cel Bătrân, care în încercarea lui de a scăpa pentru că era urmărit de turci, în zona respectivă l-a îngropat. Lucrătorii aceştia care l-au găsit nu au anunţat atunci poliţia şi unii dintre ei erau originari din Dolj. Romii din Dolj au împărţit între ei tot aurul şi argintul şi au venit cu el acasă. Pentru că tezaurul a fost împrăştiat în trei judeţe, Mehedinţi, Gorj şi Dolj, în momentul în care poliţia a recuperat o mare parte din tezaurul respectiv pentru că o mare parte din el fusese topit, din câte îmi amintesc, poliţia cum l-a găsit nu l-a dus în zona de descoperire, au dus la Muzeul Olteniei, la filiala Băncii Naţionale din Târgu Jiu şi cea mai mare parte a tezaurului găsit la romii originari din Mehedinţi a fost dus la Muzeul Regiunii Porţilor de Fier şi a ajuns practic să fie împărţit în trei locuri. Partea cea mai mare este la Severin, a doua ca mărime la Craiova, iar la Târgu Jiu era doar o monedă care a rămas în cadrul Băncii Naţionale”, a declarat Florin Ridiche, director Muzeul Olteniei.
Tezaurul de la Dudaşul Schelei, judeţul Mehedinţi (n.r. publicat sub denumirea improprie de tezaurul de la Schela Cladovei) datează din anii 1329-1420, iar el este distribuit în trei locuri, Drobeta-Turnu Severin, Craiova şi Târgu Jiu.
Ateliere monetare: Veneţia, Roma, Genova, Paris, Buda, Kremniça, Baia de Arieş, Serbia de Nord, Edirne, Siroz, Amasya, Bursa, Ayaslîk, Balad, Târgovişte, Drobeta-Turnu Severin.
Tezaurul de la Dudaşul Schelei, Drobeta-Turnu Severin, judeţul Mehedinţi este compus din 128 de piese, din care 114 monede şi 14 podoabe. Compoziţia tezaurului este următoarea: 39 de ducaţi veneţieni: Francesco Dandolo (1329-1339), Bartolomeo Gradenigo (1339-1342), Andrea Dandolo (1343-1354), Giovanni Dolfin (1356-1361), Marco Corner (1365-1368), Andrea Contarini (1368-1382), Michele Morosini (10 iunie-15 octombrie 1382), Antonio Venier (1382-1400), Michele Steno (1400-1413), Tommaso Mocenigo (1414-1423); 7 imitaţii după ducaţi veneţieni: imitaţii după Bartolomeo Gradenigo (1339-1342), Andrea Dandolo (1343-1354), Andrea Contarini (1368-1382) şi Senatul Roman; 5 coroane de aur, Franţa: Carol VI (1380-1422); 11 florini de aur, Ungaria: Ludovic de Anjou (1342-1382), Sigismund de Luxemburg (1387-1437); 26 groşi de argint, Serbia de Nord: Ştefan Lazarevici (1389-1427); 15 akçele, Imperiul Otoman: Emir Süleyman (1402-1411) şi Mehmed I (1413-1421); 11 ducaţi de argint, Ţara Românească: Mircea cel Bătrân (1386-1418) şi Mihail I (1418-1420); 2 brăţări de aur; 2 inele de aur; 10 fragmente dintr-o brăţară de aur.
