Tot mai multe persoane acuză că stresul cotidian este cel care stă între ele și fericire. Confruntarea cu cerinţe, sarcini sau situaţii, care sunt percepute ca fiind dificile, dureroase sau de mare importanţă provoacă pentru persoana în cauză o destabilizare. Soluţii există, iar multe dintre ele ni le oferă psihologul Mihail Jianu.
Din perspectiva psihologică, stresul este definit ca fiind „o relaţie particulară între persoană şi mediu, în care persoana evaluează mediul ca impunând solicitări care exced resursele proprii şi ameninţă starea sa de bine, evaluare ce determină declanşarea unor procese de coping, respectiv răspunsuri cognitive, afective şi comportamentale la feedback-urile primite.
Ce anume produce stresul?
La această întrebare ne răspunde Mihail Jianu, care afirmă că stresorii sau factorii de stres sunt evenimente/situaţii externe sau interne, reale sau imaginare, suficient de intense sau frecvente, care solicită reacţii de adaptare din partea individului.
„Există o serie de factori de stres/potenţiali factori stresori:
Boala fizică sau psihică, abuz fizic, emoţional sau sexual, situaţie financiară precară, probleme la locul de muncă: supraîncărcarea muncii, condiţii proaste de lucru, lipsa de resurse, probleme de comunicare cu colegii, cu şefii, responsabilitate prea mare, schimbări organizaţionale, schimbarea locului de muncă; familia – probleme de comunicare în familie, divorţul, decesul unui membru al familiei, conflicte cu fraţii, violenţa în familie, alcoolismul; prietenii – conflicte cu prietenii, lipsa prietenilor, lipsa suportului social; dezastre naturale (cutremure, inundaţii) sau atacuri teroriste, războaie civile; propria persoană – lipsa de încredere, nemulţumire faţă de aspectul fizic, deciziile luate de-a lungul vieţii etc.” , spune Mihail Jianu.
Tot de la psiholog înţelegem că organismul uman scanează şi evaluează în permanenţă mediul extern şi intern şi răspunde, în consecinţă, acestor evaluări.
„Evenimentul sau situaţia (real/imaginar, extern/intern) pot fi percepute ca fiind:
• ceva neutru, lipsit de interes şi irelevant pentru organism;
• ceva pozitiv, benefic;
• ceva negativ, ameninţător sau periculos”, spune Mihail Jianu.
Cum poate fi combătut stresul?
Vreţi să combateţi cu toate forţele stresul? Mai înainte de asta ar trebui să ştiţi însă că hormonul de stres, cortizolul, vă ajută să faceţi faţă situaţiilor dificile.
Ceea ce trebuie combătut este stresul cronic. Aflăm cum se instalează şi ce e de făcut. Mâncaţi sănătos şi combateţi stresul cu măsură. Aşa-numitul stres adaptativ vă ajută să vă rezolvaţi problemele. Organismul descarcă hormonul denumit cortizol şi astfel gândiţi mai repede, vă mişcaţi mai repede. Aşadar aveţi şanse mai mari de supravieţuire. Foarte multe probleme, însă, nu pot fi combătute prin fugă sau luptă. Trăim această stare fizică ca fiind un stres neplăcut şi inutil, afirmă Mihail Jianu.
Aşadar, conform spuselor psihologului, orice problemă trebuie rezolvată rapid. În acest caz, ne ajută hormonii de stres, apoi problema ar trebui uitată. În caz contrar, putem ajunge la stres cronic. E o situaţie patolgică care trebuie combătută, uneori cu ajutor specializat.
În momentul în care mereu anticipez lucruri şi un conţinut negativ, este un semn cumva că nivelul meu de stres devine periculos, mai spune psihologul.
Există însă și alte simptome pe care ni le face cunoscute psihologul M. Jianu: fumăm mai mult, bem în fiecare seară un pahar cu vin, mâncăm mai multe dulciuri. În acelaşi timp, dormim mai puţin şi ne scade libidoul, iar frecvent ni se întâmplă să uităm.
„Banii şi locul de muncă reprezintă pentru bărbaţi un factor important în apariţia stărilor de nervozitate, în timp ce femeile sunt stresate de dificultăţile din relaţiile sentimentale, de problema greutăţii, precum şi de simţământul de a fi prizonierele propriului mod de viaţă”, spune Mihail Jianu.
Tot el ne prezintă câteva probleme provocate de stres, dar oferă totodată soluţii și sfaturi.
1. Fugi de autocompătimire
Problema: Cum se autocritică omul în mod negativ? Când eşti afectată de o anumită problemă apare autocritica, ruşinea de sine şi îţi pui întrebări precum „De ce eu?”, „De ce nu pot merge mai departe?” sau „Ce am făcut rău?”.
Soluţia: Începe o nouă relaţie cu emoţiile negative, în loc să lupţi împotriva lor, răspunde cu amabilitate şi compasiune.
Sfaturi: Durerea este inevitabilă, toţi o simţim la un moment dat, când avem o decepţie în dragoste sau un eşec. A te împotrivi nu este o soluţie, ci o luptă cu noi înşine.
2. Acceptă situaţia prezentă şi pe cea care va veni
Problema: Te plângi de ce ai şi de ceea ce nu ai.
Soluţia: Oferă-ţi un timp pentru a accepta senzaţiile negative, respiră profund şi simte emoţia negativă.
Sfat: Încearcă să te deschizi în fata autoacceptării, astfel poţi produce o schimbare de atitudine care să vizeze problema.
3. Caută putere în propriile forţe
Problema: Loviturile emoţionale pot ajunge să-ţi umbrească fericirea şi astfel vezi la tine doar partea negativă.
Soluţia: Adu-ţi aminte de problemele peste care ai trecut cu succes şi la satisfacţia pe care ai avut-o.
Sfaturi: Nu-ţi pierde capul cu ceva ce nu are remediu. Respiră profund şi pune în practică diferite excerciţii respiratorii.
4. Priveşte partea pozitivă
Problemă: În general, vezi doar partea negativă a lucrurilor.
Soluţia: La sfârşitul zilei, priveşte doar reuşitele tale.
Sfat: Atitudinea ta este un factor important în a reuşi să-ţi menţii echilibrul.
Cum îţi afectează stresul viaţa de cuplu ?
Ei bine, nu mai este un secret faptul că stresul ne afectează starea de spirit, somnul şi greutatea. Stresul are, însă, şi repercusiuni asupra vieţii de cuplu. Dacă este ignorat, stresul poate duce la pierderea completă a libidoului şi a răspunsului sexual. Stresul ţine departe libidoul şi, astfel, începe să dispară aprecierea partenerului, apare oboseala şi anxietatea.
„Aceste aspecte îi pot face pe unii oameni să se refugieze în mâncare, să se îngraşe şi, ulterior, să se dispreţuiască, să nu-şi mai dorească să petreacă momente intime cu partenerul de viaţă. Stresul este cel mai mare duşman al oamenilor, căruia cu greu îi putem face faţă, având în vedere viaţa de zi cu zi şi problemele care apar zilnic. Fie că este cauzat de problemele de la serviciu, fie că are alte cauze, stresul este parte din viaţa noastră şi doar noi putem controla cât şi cum ne influenţează viaţa de familie şi nu numai”, spune Mihail Jianu.
Și în această situaţie psihologul vine cu idei care ne ajută să ne eliberăm de stres şi să ne bucurăm de momente intime în compania partenerului.
1. Deveniţi activi: chiar dacă aţi avut o zi obositoare la locul de muncă, găsiţi resurse şi pentru 30 de minute de sport (mers pe jos, mers la sală, jogging sau orice altă activitate sportivă care să vă elibereze de stres).
2. Încercaţi să renunţaţi la orele peste program petrecute la serviciu. Dacă obişnuiţi să faceţi ore suplimentare, reduceţi această activitate şi găsiţi modalităţi mai plăcute şi mai relaxante de a vă petrece timpul. O ieşire la film cu partenerul, o plimbare în parc, o cină în oraş sunt câteva din activităţile pe care trebuie să le iei în calcul pentru a-ţi îmbunătăţi viaţa de cuplu şi pentru a te elibera de stresul zilnic.
3. Comunicarea deschisă cu partenerul dumneavoastră este esenţială. O relaţie armonioasă vă ajută să înfruntaţi cu succes stresul, să suportaţi mai bine situaţiile stresante şi să vă bucuraţi de o viaţă sexuală mult mai bună.
4. Gândirea pozitivă este extrem de importantă pentru o viaţă de familie liniştită. Stresul de la serviciu poate fi combătut cu o stare de spirit pozitivă, chiar de la primele ore ale zilei. Gândiţi-vă că, după terminarea orelor de muncă, urmează relaxarea.
„Nu lăsaţi stresul să vă afecteze viaţa sexuală, planul personal. Încercaţi să alungaţi stresul cu cele mai simple metode pe care le aveţi la îndemână. Gândeşte-te la viaţă ca la o găleată cu apă. Dacă umpli găleata la capacitate maximă, orice mişcare bruscă ar putea să facă în aşa fel încât să pierzi apă. Dar dacă este destul spaţiu între nivelul apei şi capătul superior al găleţii, apa nu va da pe-afară. Şi viaţa este similară cu acest exemplu, în acest context. Dacă îţi „umpli” capacitatea vieţii, apoi chiar şi o problemă mică ar putea să devină o sursă de stres care să te afecteze”, mai spune Mihail Jianu.
Cum găsim sau cum ne creăm propriile graniţe?
Răspunsul psihologului este simplu:
1. Măreşte-ţi capacitatea
2. Redu din randament
„Mărind capacitatea este ca şi cum ai avea o găleată mai mare, în timp ce dacă reduci din randamentul pe care îl ai, este ca şi cum ai pune mai puţină apă în găleată. Evident, poţi crea graniţe folosind doar unul din cei doi paşi, dar ar fi recomandat să îi foloseşti împreuna”, spune Mihail Jianu.
Să le luăm pe rând:
1. Măreşte-ţi capacitatea
Potrivit psihologului, a-ţi mări capacitatea înseamnă să intensifici abilităţile tale de a trata responsabilităţile.
Iată câteva căi pe care le sugerează psihologul prin care poţi mări capacitatea:
Exersează!
Dacă exersezi poţi mări capacitatea ta fizică, care îţi permite să efectuezi sarcini cu concentrare şi intensitate. Poţi obţine mai mult în timp mai mic.
Ia-ţi un „moment de linişte”!
Când spun „moment de linişte”, mă refer la linişte spirituală, o rutină psihică. Momentul de linişte poate fi atins prin rugăciune, prin citirea de cărţi spirituale, yoga, meditaţie sau orice funcţionează pentru tine. Aceasta îţi întăreşte puterea de a-ţi atinge obiectivele care apoi se transformă într-o creştere de motivare să munceşti mai bine şi mai mult.
„Hrăniţi-vă” propriile relaţii!
Sprijinul altor oameni este esenţial pentru productivitatea ta. Nu numai că îţi poate ridica moralul, dar te poate ajuta să cunoşti persoanele potrivite pentru problemele tale. Deci, fă-ţi timp pentru a-ţi hrăni relaţiile, mai ales cu cei dragi. Ieşi în oraş la un suc, mergi la teatru, în parc sau oriunde vă face plăcere.
Învaţă lucruri noi!
Viaţa este un proces de învăţare, aşa că nu te opri din a învăţa să faci lucruri noi. Citeşte, mergi la cursuri, învăţa de pe site-uri de specialitate să faci ceva diferit sau documentează-te de noile tendinţe din domeniul tău. Rezultatul acestei învăţări poate fi că poţi face lucrurile mai bine şi mai repede ca înainte, fiind astfel mai eficient. Sugestia mea este de a încorpora exerciţiile şi momentul de linişte în rutina ta de dimineaţă. În acest fel, vei fi mai bine pregătit să începi ziua cu brio.
2. Redu din randamentul tău
A reduce din randamentul tău înseamnă, după spusele lui Mihail Jianu, să reduci din povară responsabilităţilor tale. Dacă eşti stresat şi vrei să-ţi trasezi rapid graniţa, aceasta este metoda pe care trebuie să mergi. De ce? Pentru că este mai uşor să-ţi reduci din sarcini şi din randament decât să-ţi creşti capacitatea de muncă.
Iată câteva căi prin care poţi reduce randamentul:
Elimină!
Acesta este modul cel mai sigur să reduci din randament. Pentru aceasta, uită-te pe responsabilităţile tale şi găseşte-le pe cele pe care le poţi elimina. De exemplu, ai putea să renunţi din câteva asociaţii, comisii sau să-ţi limitezi participarea în activităţi neprofitabile. Găseşte activităţile care îţi oferă cea mai mare satisfacţie şi renunţă la cele care nu-şi au rostul.
Deleagă pe altcineva!
Pentru lucrurile pe care nu le poţi elimina, încearcă să găseşti un delegat cât mai repede posibil. Dacă cineva poate să facă măcar 70 la sută din ceea ce faci tu, este o idee bună să-i delegi responsabilităţile tale. În multe cazuri, alţii pot să facă treaba mai bine şi mai repede, deoarece sunt specializaţi în acest lucru.
Organizează-te!
Lucrurile ce nu pot fi eliminate sau delegate, trebuie să le organizezi. Crează un sistem prin care să obţii uşor ceea ce vrei când ai nevoie. Pentru a evita stresul, trăind la graniţă este cheia. Nu-ţi umple capacitatea vieţii la maximum; dă-ţi puţin spaţiu sau timp liber. Trebuie să duci o viaţă echilibrată şi fără stres.
„Acestea sunt sfaturile mele care sper să te ajute să scapi de stres. Dacă ai vreo altă metodă, ai încercat alte metode care au mers sau care au eşuat în a elimina stresul din viaţa ta, nu ezita să o aplici”, a conchis psihologul Mihail Jianu.
sursa foto: codrosu.ro
