Cu toţii avem anumite lucruri care ne provoacă frică, avem anumite temeri sau chiar suntem îngroziţi de ceva.Astfel că, în accepţia psihologului anxietatea este o emoţie umană trăită de toţi oamenii la un moment dat, o stare normală şi trecătoare. Însă, atunci când simptomele de panică şi anxietate degenerează în atacuri de panică şi de anxietate se poate vorbi deja de tulburare emoţională manifestată prin sentimente de frică şi nelinişte la care se adaugă palpitaţii, stres, transpiraţie. Cu posibilitatea de a fi prezentă chiar şi în cazul copiilor şi adolescenţilor, anxietatea se diferenţiază de frică prin caracterul ei iraţional, nejustificată prin prezenţa unor situaţii periculoase.
Potrivit psihologului Mihail Jianu, anxietatea poate fi clasificată astfel: fobii, tulburare de panică, tulburare obsesiv-compulsivă sau reacţie acută la stres.
“Fobiile reprezintă o teamă iraţională care determină persoana să evite anumite obiecte, evenimente şi situaţii care nu reprezintă un pericol real. Debutează în copilărie sau adolescenţă şi adesea continuă la maturitate. Sunt de două ori mai frecvente la femei decât la bărbaţi. Astfel că, există trei tipuri de fobii:
• Fobiile specifice care includ teama de animale, insecte, înălţime (acrofobia), spaţii strâmte, închise (claustrofobia), poduri sau alte lucruri;
• Fobiile sociale apar când persoanele se tem să nu fie stânjenite în situaţiile sociale de zi cu zi sau să nu fie analizate sau umilite public. Acestea pot apărea în anumite situaţii cum ar fi frică de a vorbi în faţa unei adunări, sau teamă de a bea sau mânca în prezenţa altor persoane. În cazurile grave, persoana afectată este anxioasă oricând este prezentă şi o altă persoană;
• Agorafobia este teama de a avea un atac de panică în public şi poate determina persoana respectivă să evite locurile publice”, ne spune psihologul Mihail Jianu.
Despre tulburarea obsesiv-compulsivă am aflat de la psihlog că este o tulburare anxioasă în care persoana se teme fără motiv şi încearcă să controleze teama prin ritualuri care reduc anxietatea. Imaginile sau gândurile supărătoare care apar frecvent se numesc obsesii, iar ritualurile practicate (mentale sau comportamentale) pentru a preveni apariţia acestora sau pentru a le îndepărta se numesc compulsii, ca de exemplu spălatul excesiv al mâinilor, duşuri excesiv de frecvente.
„În plus cei afectaţi simt nevoia să verifice repetitiv unele lucruri cum ar fi dacă a încuiat uşa sau dacă a stins aragazul. Obsesiile sunt gânduri iraţionale, temeri sau îngrijorări care apar frecvent şi produc anxietate, dar nu pot fi controlate prin explicare logică. Cele mai frecvente obsesii sunt: preocuparea exagerată faţă de murdărie şi germeni, îndoieli repetate (de exemplu, dacă a închis sau nu aragazul), ordine desăvârşită, gânduri legate de violenţă să rănirea altor persoane, atingerea lucrurilor sau numărarea lor timp îndelungat, preocuparea faţă de ordine şi simetrie, gânduri persistente de a realiza acte sexuale respingătoare, probleme sau gânduri care sunt în contradicţie cu convingerile religioase ale persoanei în cauză”, adaugă psihologul.
Tulburarea de panică este caracterizată de atacuri de panică cronice, repetate şi neaşteptate. Aceste atacuri sunt crize de teamă foarte puternică de pericol atunci când nu există un motiv pentru această teamă. În perioadele dintre atacuri persoana afectată se teme permanent de momentul şi locul când va apărea o nouă criză.
“Atacurile de panică pot însoţi mai multe tipuri de tulburări anxioase, nu numai tulburarea de panică. Cele mai frecvente simptome ale atacurilor de panică sunt:
• Bătăi puternice de inimă;
• Transpiraţii;
• Tremurături;
• Scurtarea respiraţiei;
• Senzaţie de sufocare;
• Greaţă sau dureri abdominale;
• Ameţeală sau confuzie.
Este normal că uneori să fim anxioşi sau îngrijoraţi. Tuturor ni se întâmplă asta. De fapt, un nivel moderat de anxietate poate fi chiar benefic. Anxietatea ne ajută să răspundem în mod corespunzător pericolelor reale şi ne poate motiva să avem o performanţă mai bună la locul de muncă sau acasă. Dacă ajungem să fim foarte anxioşi fără un motiv anume şi dacă grijile ne copleşesc atât de mult încât nu le mai putem controla şi ne afectează serios viaţa, este foarte probabil să avem anxietate generalizată. Anxietatea generalizată presupune un nivel foarte crescut al anxietăţii şi griji excesive, mult peste ceea ce este considerat a fi normal în situaţiile respective”, Mihail Jianu.
Intensitatea anxietăţii resimţite variază, dar chiar şi atunci când este mai puţin gravă, senzaţia de anxietate nu dispare niciodată complet. Îngrijorările şi anxietatea pot fi în legătură cu mai multe sau chiar cu toate aspectele vieţii unei persoane.
“De exemplu, am putea fi foarte îngrijoraţi de siguranţa personală şi a celor dragi sau putem avea un sentiment general că ceva rău este pe cale să se întâmple, chiar dacă situaţiile respective nu presupun nici un pericol real. În aproximativ 80% din cazuri anxietatea generalizată nu apare singură ci este însoţită şi de alte probleme psihologice, dintre care cele mai frecvente sunt: depresia profundă, stresul, angoasele, timiditatea excesivă, alte tulburări de anxietate, abuzul de substanţe, probleme digestive”, mai spune Mihail Jianu.
Fobiile şi anxietatea
Întrebat despre diferenţa dintre anxietate şi fobii, psihologul le-a definit pe cele din urmă ca fiind conduite dobândite ca urmare a unor experienţe nefericite, conduite amplificate de reacţii excesive ale anturajului său de insecuritatea datorată absenţei mamei.
“Persoanei îi este teamă de impulsiile sale, cărora le substituie un obiect. Tocmai pentru că nu şi le poate asuma şi pentru a nega realitatea, el îşi deplasează angoasa asupra unui obiect simbolic”, Mihail Jianu.
Există tratament pentru fobii?
Psihologul ne spune că o formulă miraculoasa prin care putem scăpa de fobie nu există. Sunt totuşi alternative pe care le putem folosi cu succes.
“Se cunoaşte foarte bine ca pentru a-ţi învinge frica trebuie să o înfrunţi. Este perfect valabil şi în acest caz. Cel mai adesea, tratamentul fobiilor se referă în principal la expunerea persoanei fobice la stimulul care îi produce teama, până când senzaţia de spaimă sau de frică dispare. Se întâmplă deseori ca persoanele fobice să folosească medicamente antidepresive sau calmante. Acestea pot fi folositoare doar în anumite cazuri şi doar la prescripţia medicului. Cele mai indicate metode ar fi şedinţele de psihoterapie în care se pot utiliza tehnici de relaxare combinate cu imagerie mentală, în care subiectul este confruntat cu situaţia fobica pe plan imaginar. În cazul în care simţi ca problema tinde să scape de sub control ar fi indicat să consulţi un psiholog care îţi va indica cea mai bună metodă de contracarare a fobiei, în funcţie de natura acesteia şi… de tine”, afirmă psihologul.
Fobia socială
Mihail Jianu ne-a explicat ce înseamnă fobia socială care este acelaşi lucru cu anxietatea socială. Fobie socială (sau anxietatea socială) este atunci când o persoană se simte mereu nesigură, neliniştită, tensionată sau chiar îngrozită în anumite tipuri de situaţii sociale (forma specifică) sau în majoritatea situaţiilor sociale (forma generalizată). Fobia socială este o formă a anxietăţii clinice care se întâlneşte la aproximativ 10% din oameni şi debutează de regulă în adolescenţă sau la începutul vârstei adulte.
“În primul rând trebuie să înţelegem că este firesc pentru cei mai mulţi oameni că în anumite situaţii sociale să se simtă tensionaţi sau emoţionaţi. De exemplu, poate fi vorba de un interviu, o cuvântare în faţa unui public, o întâlnire cu o persoană dragă, o discuţie cu o persoană aflată într-o poziţie de autoritate (ex. şeful nostru) sau cunoaşterea unor persoane noi. În astfel de situaţii, ni se poate întâmpla adesea să ne bată inima mai tare, să transpirăm, să ne înroşim, să ne tremure vocea sau mâinile. Dar aceste lucruri de regulă se reduc pe măsură ce trece timpul şi ne acomodăm cu situaţia în care ne aflăm şi nu ne împiedică să facem ceea ce ne-am propus. Nu de puţine ori ni se întâmplă să ne uităm înapoi la o astfel de situaţie şi să ne zicem: “Am fost puţin emoţionat, dar a mers bine! Mi-a plăcut!” sau “M-am cam bâlbâit, dar m-am descurcat eu cumva. N-a fost aşa de rău””, Mihail Jianu
Psihologul te poate scăpa de anxietate
Cea mai utilizată formă de psihoterapie pentru anxietatea generalizată este TCC (terapia cognitiv-comportamentală). Premisa de bază a acestei forme de psihoterapie este că propriile noastre gânduri – nu alte persoane sau situaţii – determină felul în care reacţionăm şi ne comportăm.
“În cazul anxietăţii generalizate psihoterapia este axată pe cele două elemente centrale ale acestei tulburări: îngrijorarea excesivă şi necontrolată şi starea de supra-activare neurofiziologică. Principalele tehnici de intervenţie sunt restructurarea cognitivă, relaxarea şi expunerea. Terapia cognitiv-comportamentală este cea mai eficientă formă de tratament – majoritatea pacienţilor obţin o reducere a simptomatologiei, dar cu toate acestea doar 50% dintre cei trataţi reuşesc să scape în mare parte de probleme”, a încheiat psihologul Mihail Jianu.
