Sănătatea este pe primul loc, iar dacă este vară, nu înseamnă că nu ne mai îmbolnăvim. Pe lângă avantaje, căldura din timpul verii, poate avea şi multe dezavantaje. Zilele caniculare reprezintă de cele mai multe ori un stress, însă toată căldura sufocantă resimţită conduce la agravarea unor boli preexistente. Cele mai frecvente boli întâlnite pe timpul verii sunt bolile de piele, diabetul, bolile cardiace, astmul şi varicele.
Medicii neurologi atenţionează că expunerea prelungită la soare, mai ales în intervalul 11.00-17.00, poate provoca insolaţie şi chiar edem cerebral.
"În principiu, este cunoscut faptul că temperaturile extreme pot afecta starea de sănătate, în special la cei care au suferinţe preexistente sau comorbidităţi, cum mai sunt denumite. Există foarte multe studii, mai ales pe animale, care demonstrează că hipertermia, în combinaţie cu diverse alte tipuri de patologi, poate creşte efectul respectivelor patologii. La rândul ei, hipertensiunea, împreună cu hipertermia, poate genera o problemă mai mare la nivelul sistemului nervos. De asemenea, diabetul zaharat, bolile cardiovasculare, prin cumul de comorbidităţi, pot accentua leziuni la nivelul sistemului nervos central ", a declarat profesor dr. Dafin Mureşanu, preşedintele Societăţii de Neurologie din România, conform Mediafax.ro.
Temperatura ridicată a organismului reprezintă de cele mai multe ori un mecanism de apărare, dar cu anumite limite.
"Creşterea temperaturii organismului când avem febră este un mecanism de apărare, deoarece stimulează mai mult imunitatea. Dar, aşa cum ştim, toate mecanimsele de apărare funcţionează într-un anumit interval, iar dacă depăşim acele limite, respectivul mecanism se transformă într-un element nociv. Inflamaţia, care în esenţă este un mecanism de apărare, când depăşeşte un anumit nivel, deja ne confruntăm cu o patologie de tip inflamator. În condiţiile în care ne gândim doar la o situaţie patologică la nivelul sistemului nervos central, temperatura crescută facilitează anumite procese patologice. Ştim că într-un accident vascular cerebral (AVC) trebuie să fim foarte atenţi să nu avem situaţii de creştere a temperaturii pacientului, pentru că agravează boala ", a explicat profesorul Dan Mureşanu.
Insolaţia conduce la edem cerebral
Deasmenea, insolaţia apare în urma unui exces la radiaţiile solare. Persoanele care suferă de insolaţie ajung să aibă o temperatură de până la 40,5 grade Celsius, iar în momentul în care nu mai transpiră, este un semn că organismul este deshidratat.
"Pe măsură ce temperaturile cresc, transpiraţia devine mai abundentă, astfel încât organismul să se poată răci. Transpiraţia excesivă cauzează însă deshidratarea. În cazul expunerilor îndelungate la soare pe timp de caniculă, organismul se supraîncălzeşte, iar metodele proprii de răcire nu mai funcţioneaza, producându-se insolaţia. Creierul poate suferi şi, în situaţii severe, putem avea un oarecare grad de edem cerebral. Organismul este conceput în aşa fel încât, atunci când este expus la temperaturi suportabile sau la radiaţii solare puternice de scurtă durată, să îşi poată menţine o temperatură optimă. Procesul prin care se asigură acest echilibru se numeşte termoreglare, transpiraţia fiind esenţială în acest angrenaj", a explicat medicul.
Insolaţia este influenţată de anumiţi factori cum ar fi umiditatea aerului, expunerea îndelungată la razele solare, în special a capului, activitatea fizică intensă, hainele groase şi deshidratarea. Printre persoanele predispuse la insolaţie se află cele care suferă de boli cardiace, acute sau cronice, persoanele supraponderale şi cele care se confruntă cu probleme endocrinologice sau de metabolism. Insolaţia apare mai frecvent la vârste extreme, la copii sau la persoanele în vârstă, dar şi la persoanele care lucrează timp îndelungat sub razele solare, în special între orele 11.00 şi 17.00. Aceste manifestări sunt expresia vasodilataţiei la nivel cerebral produsă de căldura excesivă. Dilatarea vaselor cerebrale poate avea ca urmare edemul cerebral sau chiar hemoragia cerebrală. Persoana cu insolaţie trebuie să fie dusă de urgenţă într-un loc răcoros sau la umbră, stropită cu apă şi rehidratată, arată Mediafax.ro.
Medicii recomandă ca, în perioadele cu temperaturi care depăşesc 37 de grade Celsius şi cu indice de temperatură-umezeală peste pragul critic, oamenii să consume zilnic cel puţin doi litri de lichide, fără să aştepte să apară senzaţia de sete, respectiv un pahar cu apă la fiecare 15-20 de minute. De asemenea, trebuie să consume cât mai multe fructe şi legume proaspete (pepene galben, roşu, prune, castraveţi, roşii), deoarece acestea conţin o mare cantitate de apă.
