Sfărşitul săptămânii a adus la Craiova, în cadrul unui simpozion, faţă în faţă bolnavii de Parkinson şi specialiştii în sănătate. Asociaţia de Luptă Împotriva bolii Parkinson (ALIBP) şi Houston NPA, alături de Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie Craiova, Universitatea de Medicină şi Farmacie Craiova, Primăria Municipiului Craiova, Consiliul Judeţean Dolj şi Prefectura Dolj a organizat pentru prima dată la Craiova un eveniment dedicat abordării integrate a bolii Parkinson.
Preşedintele ALIBP, singura asociaţie de luptă împotriva bolii Parkinson, Dan Răican este bolnav de 15 ani. Stările la care boala la supus l-au făcut să înfiinţeze un loc unde, alături de alţi bolnavi, să nu se mai simtă singur şi dezorientat.
„Din anul 2000 sufăr de boala Parkinson, iar din anul 2006 am înfiinţat această asociaţie pentru ca să fiu mai aproape de bolnavii de Parkinson pentru că mă simţeam singur, nu ştiam încotro să merg, nu ştiam unde să merg şi atunci m-am hotărât să îi ajut pe ceilalţi bolnavi, pentru a fi împreună, pentru a căuta un drum împreună. În România sunt 72.000 de persoane care suferă de această boală, iar 1.250 sunt membri ai asociaţiei”, a spus preşedintele ALIBP.
Boala nu te împiedică să trăieşti normal
Dan Fărcaş, doctor cardiolog şi profesor universitar, se luptă cu această boală de aproape 26 de ani. Conştient de ceea ce este boala Parkinson, acesta are o viaţă normală, acceptându-şi în cele din urmă boala de care suferă.
„Sunt prieten cu domnul Parkinson de aproape 26 de ani, şi faptul că sunt prieten cu domnul Parkinson se datorează unei lungi perioade de tatonări, de căutări, de revoltă, de luptă, am parcurs toate stadiile relaţiei cu boala cronică. Iniţial am crezut că sabia mea este mai lungă decât a domnului Parkinson şi o să îl pun la punct, şi o să îi arăt cine sunt eu, şi m-am înşelat profund. Ulterior am descoperit că secretul unei convieţuiri fericite cu o boală cronică este să o accepţi, să te accepţi aşa cum eşti, şi în acel moment se face linişte şi pace, şi totul decurge normal. Și asta mi-a dat resursele să mă comport şi să fiu un om cât se poate de normal, pentru că nu mă consider cu nimic mai prejos decât ceilalţi oameni. Lucrez zece ore pe zi, îmi fac timp pentru familie, îmi fac timp pentru toate. Am momente când mă mişc mai greu şi sunt conştient de dizabilitatea pe care o am, dar plecând de la premisa că toţi oameni au dizabilităţi, asta mă face să nu mă consider cu nimic mai prejos decât alţii”, a povestit Dan Fărcaş.
Instituţiile publice, suport pentru lupta împotriva bolii Parkinson
La noi în ţară, 72.000 de mii de persoane suferă de Parkinson, şi numai în Dolj există 2.452 de bolnavi ce au această afecţiune. Reprezentanţii instituţiilor medicale locale precum Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Dolj, Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie Craiova, Universitatea de Medicină şi Farmacie (UMF) Craiova, Casa de Asigurări de Sănătate (CAS) Dolj, dar şi psihologi din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Dolj, au fost prezenţi la eveniment, oferind suport şi colaborare în lupta pentru boala Parkinson.
„În cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Dolj funcţionează un cabinet de promovare şi educare a sănătăţii, în cadrul căruia avem specialişti pentru sănătate, care desfăşoară activităţi de informare şi de educare pentru publicul larg, dar nu numai, noi facem acest lucru, avem parteneriate încheiate cu foarte multe instituţii guvernamentale, cu autorităţi publice locale şi cu organizaţii guvernamentale, iar rezultatele se văd în îmbunătăţirea permanentă a indicatorilor stării de sănătate în judeţul Dolj. Vă asigur de toată colaborarea şi de tot sprijinul meu şi al colegilor mei pentru defăşurarea activităţilor privind educaţia şi boala Parkinson în judeţ”, a afirmat Ludmila Prunariu, director DSP Dolj.
De asemenea, managerul Spitalului Clinic de Neuropsihiatrie Craiova, Luiza Mirela Popa, a vorbit despre serviciile pe care spitalul le oferă pacienţilor în administrarea tratamentului pentru boala Parkinson.
„Misiunea unui spital este să asigure servicii medicale competente şi îngrijiri complete pentru pacienţi în condiţii sanitare şi ambientale sigure. Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie este un spital de monospecialitate cu două secţii clinice de neurologie, unde sunt internaţi anual în medie 5.800 de pacienţi în regim de spitalizare continuă şi 1.200 de pacienţi cu spitalizare de zi, printre aceştia fiind şi pacienţi cu boala Parkinson. Pacienţii cu boală Parkinson şi nu numai aceştia vor beneficia de consultaţii şi tratament de specialitate prin cabinetul de neurologie al ambulatoriului integrat al spitalului, care va fi funcţional la scurt timp după încheierea contractului cu Casa de Asigurări de Sănătate Dolj. De asemenea pacienţii se pot adresa specialiştilor din centrul de sănătate mintală şi din secţiile de psihiatrie din cadrul spitalului pentru consult, tratament şi consiliere psihiatrică, cât şi pentru evaluare şi suport psihologic. Abordarea pluridisciplinară a afecţiunii asigură prevenirea recăderilor, depistarea precoce a tulburărilor psihiatrice ce pot apărea în cursul evoluţiei bolii Parkinson, o mai bună complianţă pentru la tratament şi ameliorarea simptomatică şi funcţională, contribuind astfel la creşterea calităţii vieţii persoanelor cu boală Parkinson,” a spus managerul Spitalului Clinic de Neuropsihiatrie Craiova.
Ce este boala Parkinson?
Simptomele bolii Parkinson pot fi determinate de căderea celulelor nervoase care produc dopamina (substanţa neurotransmiţătoare responsabilă de capacitatea organismului de a-şi controla mişcările). Ceea ce conduce la apariţia acestei boli nu se ştie, dar anumite substanţe otrăvitoare, amestecuri toxice, medicamente de sinteză, pot determina creşterea condiţiilor. Specialiştii susţin că mai există şi anumite gene care pot provoca apariţia bolii, dar şi deteriorarea creierului provoacă apariţia bolii Parkinson. Desigur, de această boală pot suferi în mod egal atât bărbaţii, cât şi femeile.
Boala Parkinson se poate caracteriza prin tremur al unui anumit membru, încetinirea mişcărilor, rigiditate şi echilibru nesigur. Apariţia a două dintre simptome, mai ales dacă sunt mai prezente într-o parte a corpului faţă de cealaltă parte, se poate vorbi de diagnosticul cu boală Parkinson, excepţie fiind cazurile atipice care pot conduce la diagnostice alternative.
În mod obişnuit boala Parkinson nu este ereditară, dar există şi familii unde s-a înregistrat o formă ereditară a bolii. Bolnavii de Parkinson nu mor din cauza bolii, însă complicaţii cum este pneumonia, determinate de inspiraţie conjugată cu defecte de înghiţire a alimentelor, pot conduce la deces, arată medicii specialişti.
