joi, martie 28, 2024

Ultima ora

spot_imgspot_imgspot_imgspot_img

Sport

Nu trebuie să dai cu pumnul când te enervezi

Când ne enervăm simțim nevoia să ne exteriorizăm în diferite moduri. Unii vor să țipe, alții să lovească, iar alții doar se inchid în ei și nu mai comunică. Există și persoane care vor să îi facă și pe ceilalți să simtă ceea ce simt ei, transmițându-le astfel energiile negative provenite din sentimentele și emoțiile negative. Niciuna dintre aceste situații nu s-ar întâmpla dacă învățăm ce sunt emoțiile și sentimentele și cum le putem controla. Pentru asta am apelat la psiholog care ne-a vorbit despre emoțiile negative și cele pozitive, cât și despre bagajul genetic cu care fiecare om vine pe lume.

Desigur că există emoții și sentimente constructive, iar între acestea există o strânsă legătură. Știm că emoțiile sunt strâns legate de gânduri, iar ambele apar aproximativ în același moment. Dar, de unde apar?

La această întrebare, și nu numai, a dorit să ne răspundă psihologul Mihail Jianu, care vrea să ne învețe să fim conștienți de ceea ce simțim, de cum o facem și cum putem avea control asupra propriului nostru corp.

Policlinica Buna Vestire Craiova

“Se pare că, din structura chimică a corpului, miliardele de celule conţin o memorie mental-emoțională genetică a tuturor strămoşilor noştri, precum şi memoria influențelor mediului în care trăieşti. Astfel că, până în momentul în care preiei controlul asupra propriului corp, aceste gânduri şi emoţii încrustate genetic sau preluate ne conduc viaţa, creând practic destinul nostru. Şi nu e prea convenabil să nu te conduci tu însuţi, ci strămoşii tăi sau persoanele din mediul tău înconjurător care au cea mai mare influenţă asupra ta (familie, prieteni, profesori). Cel mai bine e să fii tu însuţi !“, afirmă Mihail Jianu.

Psihologul ne-a mai spus că emoțiile pot fi împărțite în emoții pozitive și negative.

În prima categorie putem încadra curajul, dreptate, blândeţea, generozitatea, sinceritatea, creativitatea, bunătatea, iubirea, răbdarea, onoarea, deschiderea, cinstea, compasiunea, încrederea.

În categoria emoţiilor negative putem enumera tristeţe, supărare, frica, furie, agresiune, nerăbdare, aroganța, violența, îngrijorare, lene, egoism, neajutorare, disconfort, nerăbdare, apatie, tensiune, confuzie, plictiseală, vinovăţie, invidie, ruşine, neîncredere.

Primele sunt constructive pentru fiinţa noastră, putând duce chiar la însănătoşirea corpului (fiind emise pe un fundal de calm şi luciditate, nu de agitaţie). Ultimele însă sunt profund distructive. Emoţiile negative pe termen lung duc pe lângă auto-îmbolnavire şi la comportamente necugetate şi dezechilibrate, care ne provoacă prejudicii.

“Emoţiile sunt reacţii psihologice specifice şi intense, faţă de un anumit eveniment, de obicei de scurtă durată. Ele includ manifestări precum dragoste, ura, furie, încredere, panică, frică, durere. Deşi toată lumea experimentează emoţii, oamenii de ştiinţă nu s-au pus încă de acord cu ceea ce reprezintă emoţiile şi cum pot fi ele măsurate sau studiate. Sunt complexe şi au diferite componente fizice şi mentale. Cercetătorii sunt de acord ca emoţiile sunt compuse din: sentimente subiective, răspunsuri fiziologice şi comportament expresiv. Emoţiile nu pot fi definite foarte exact în cuvinte. Ele se simt”, mai spune Mihail Jianu.

 

Ce este sentimentul?

Componentele emoţiilor pe care oamenii de ştiinţă la numesc sentimente subiective se referă la modul în care fiecare persoană experimentează sentimentele; aceasta componentă este cea mai dificil de descris şi măsurat. Ea nu pote fi observată. Persoana care experimentează emoţiile le poate descrie celorlalţi, iar descrierea fiecărei persoane şi interpretarea fiecărui sentiment poate fi diferită.

“Termenul sentiment înseamnă „a percepe cu ajutorul simțurilor”, desemnează o condiție afectivă care durează mai mult decât emoția și care poate indica pasiunea. Este o componentă a emoției care implică funcțiile cognitive ale organismului. Are la originea unei cunoașteri imediate sau a unei simple impresii și se află în raport direct cu percepția stării psihologice de moment. Sensul psihologic al termenului sentiment (care indică o stare afectivă trebuie să fie deosebit de sensul propriu, de sensibilitate).Stările afective implicate pot fi: teamă, supărare, ironie, compătimire, dragoste, bucurie. Aceasta face cu atât mai mult să îndreptățească acele păreri, precum că, sentimentele ca stare, sunt frecvent individuale, subiective și personale”, adaugă psihologul Mihail Jianu.

 

Charles Darwin considera că emoţiile fundamentale sunt bucuria, surpriza, tristeţea, frica, dezgustul, furia, veselia, dispreţul, nemulţumirea, jena, vinovăţia, mândria.

”O emoţie poate fi considerată fundamentală dacă îndeplineşte următoarele criterii: se manifestă brusc, durează puţin, este diferită de alte emoţii, apare şi la bebeluşi, se manifesta fiziologic în mod specific, are o expresie facială universală la toţi oamenii, este declanşată de situaţii considerate universale. Dăm naştere sentimentelor în urma emoţiilor.Sentimentul îl simţi în interior…îţi umple sufletul”, transmite psihologul.

Mihail Jianu ne mai spune că avem capacitatea să învățăm să controlăm emoțiile. Adulții au datorie față de ei înșiși de a fi conştienţi asupra a ceea ce doreşte celălalt să îi facă, să trăiască şi să refuze oferta dacă ea este aducătoare de sentimente negative. Totodată, boala psihică “se ia”, mai spune psihologul.

“A nu gândi din perspectiva adultă, a avea o gândire pervertită, contaminată, înseamnă de cele mai multe ori a trăi un sentiment parazit (negativ, fals). Sentimentele sunt şi distructive (pur şi simplu distrug fizic creierul). Ele sunt pasate altora de către indivizii parazitaţi (care trăiesc sentimente parazite) în scopul magic "să ţi se întâmple ţie asta ca să nu mi se întâmple mie". Astfel, boala psihică "se ia" prin introiecţie (n.r. imitarea conștientă a comportamentului altcuiva), atunci când propria noastră conştiinţa e deja tulburată din familie”, Mihail Jianu.

Potrivit psihologului, persoanele invadate de sentimente negative încearcă să scape de ele, acestea transmițându-le celorlalți.

“Indivizii măcinaţi de ură, de invidie, sentimente de inferioritate, de gânduri ascunse, meschine, de sentimente de ostilitate, neacceptate, respingere (aşa zisul ochi critic), alienare (omul se percepe rupt de ceilalţi indivizi pe care nu-i poate înţelege şi accepta sub nicio formă datorită dorinţei de perfecţiune pe care o pretinde de la aceştia), sau dominaţi de un fals eu creat din credinţa că aşa vor fi acceptaţi mai uşor. La fel și cei care manifestă "copilul seducător" care ademeneşte/ispiteşte pe alţii cu propriile vicii. Oamenii parazitaţi, încearcă să scape de sentimentele lor parazite prin diverse mecanisme psihopatologice, cum ar fi proiecţiile psihologice, parazitările, jocurile psihologice manipulative”, închieie psihologul Mihail Jianu.

Concluzionând spusele psihologului, dacă vom învăța să facem diferențele între emoțiile pozitive și cele negative și să ne înțelegem sentimentele, nu va fi nevoie nici să dăm cu pumnul în masă și nici să îi încărcăm pe ceilalți cu sentimentele noastre, ci vom putea trăi în normalitate.

 

 

 

Politica