În anotimpul cald, toți căutăm să ne ferim de căldură și ne retragem în parcuri, locuri cu multă verdeață sau la munte. Dar este important să știm că ne expunem pericolului de a fi înțepați de insecte care pot transmite variate boli bacteriene sau virale. Mușcătura de căpușă este una dintre cele mai periculoase. Căpuşele pot transmite bacteria Borrelia burgdorferi răspunzătoare de apariţia bolii Lyme. Cei mai predispuși mușcăturii de căpușă sunt copiii, deoarece ei intră cel mai mult în contact cu natura.
“Acum este sezonul lor pentru că este cald, oamenii ies la iarbă verde, intră în contact cu natura. Acum, nu trebuie să ne panicăm, nici nu trebuie să nu luăm în serios, trebuie să tratăm problema cu responsabilitate.Trebuie să știm că nu toate căpușele sunt infectate, deci probabilitatea să ne infectăm dacă ne mușcă o căpușă este de zece la sută . Ele sunt de fapt niște vectori, transmit acest parazit, această Borrelia burgdorferi de la animăluțele sălbatice sau de la animăluțele domestice. Copiii sunt mai predispuși pentru că ei se joacă în iarbă, se joacă cu animăluțe iar sistemul unitar nu este la fel de pregătit ca și al unui adult, iar puterea lui de luptă cu infecția este mai mică”, a spus dr.Delia Enache, medic epidemiolog.
Căpușele sunt de mai multe feluri și pot evolua în timp îndelungat, simptomatologia apărând de la câteva ore, zile, până la luni sau chiar ani de la momentul infectării. Înțepătura căpușelor nu doare, iar pielea trebuie examinată periodic, pentru că “preferă” zonele mai ascunse cum ar fi pielea păroasă a capului, zona subrațului, zona din spatele urechii etc. Medicii avertizează că ele nu trebuie scoase tradițional, deoarece pot rămâne părți din corpul acestora mult mai dificil de extras.
“Știm că ne-am infectat dacă în urma mușcăturii ne apare acel eritem, putem să nu vedem căpușa, ele în general sunt foarte mici, când ne înțeapă nu le vedem, dar pe măsură ce stau înfipte în piele se alimentează cu sângele nostru și ele cresc în dimensiuni și atunci le observăm. Există posibilitatea să ne muște și acele nimfe, există un stadiu intermediar până la adultul de căpușă, și acelea sunt foarte mici și nu le vedem, pot să arate ca o mușcătură de țânțar cu un punct negru în mijloc, și nu ne putem da seama că de fapt este tot o căpușă. Dacă ne apare acel eritem, consultăm un medic. Dacă ne-a mușcat căpușa nu ne apucăm să o scoatem singuri, mergem la un medic să o scoată pentru că există posibilitatea să o rupem și să ne rămână capul căpușei în piele, sau să o strângem și atunci prin sângele pe care îl are în ea să inoculăm de fapt infecția. Este bine totuși dacă am fost mușcați fie că vorbim despre o mușcătură posibil infectată sau nu,să ne vadă un medic și să luăm câteva zile un antibiotic de prevenție”, spune dr. Enache.
“Boala cu 1000 de fețe”
Muscătura de căpușă nu este letală, dar netratată corespunzător poate afecta sistemul nervos. Deobicei infecția cu parazitul ce îl transmite căpușa, poate să conducă la apariția bolii Lyme, acea boală ce poate să imite foarte multe boli grave. În funcție de momentul infectării există trei stadii evolutive ale bolii. Primul stadiu reprezintă perioada de incubație cu durata variabilă între 3 zile, respectiv 3 -4 săptămâni, manifestându-se prin ECM = eritem cronic migrator, febră, transpirații, dureri musculare, dureri articulare, durere de cap, tulburări de vedere, amețeli. Stadiul al doilea apare la cel puțin patru săptămâni de la momentul infecției și se datorează diseminării Borreliei în diferite țesuturi și organe, iar ultimul stadiu reprezintă o infecție cronică persistentă.
“În cazul în care nu am fost atenți, nu vedem la timp că ne apare acel eritem, poate să apară și la două-trei zile de la mușcătură ne adresăm medicului. Pot să mai apară după mușcătură niște simptome și să le confundăm cu o viroză sezonieră, pot să ne doară mușchii, să apară tuse, strănut, tot felul de manifestări de răceală. Poate să apară boala Lyme, boala cu 1000 de fețe, ea poate să mimeze foarte multe simptome, ceea ce ne și ridică dificultăți de diagnostic, și de multe ori se poate confunda cu boli grave cum ar fi scleroza multiplă, boli de colagen, atunci trebuie să facem analize. Până la urmă mușcătura de căpușă este o infecție, pe care dacă nu o tratăm la timp, scapă de sub control și poate ajunge până la stadiul de neurobolirioză, adică cu afectare de sistem nervos central, cu o afectare motorie, cu afectare neurologică, iar stările pe care le descriu pacienții sunt destul de supărătoare”, a spus medicul epidemiolog.
Singurul centru medical din județul Dolj unde pot fi efectuate analizele în câmp întunecat pentru a detecta o posibilă infecție transmisă de căpușă este Centrul Medical Sănătatea.
“Se face analiza Darfil, în zona existând un singur laborator pentru această analiză. Se mai face și analiza Elisa, se dozează imunoglobulele, dar problema este că anticorpii se fac la o lună de zile de la mușcătură, ceea ce înseamnă că trece destul de mult timp, dacă mușcătura i-a fost infectată și pacientul nu a vizitat doctorul până atunci și nu a luat nici un fel de tratament, deja lucrurile încep să se desfășoare, și nu în sensul bun. Așa că noi facem analiza Darfil mai repede, sigur că trebuie să treacă 10-14 zile să ne dăm seama, pentru că astfel nu se vede nimic, există niște indicii, dar nu este nimic concret”, a mai spus dr. Delia Enache, medic epidemiolog.
Ca recomandare, evitați să vă așezați direct pe iarbă, acordați atenție animalelor pentru că sunt predispuse atacurilor de căpușă, purtaţi haine deschise la culoare, pantaloni lungi introduşi în şosete, bluze cu mânecă lungă, şapcă atunci când ieșiți la iarbă verde.
