Există două variante unde s-ar fi căsătorit Mihai Viteazul: Biserica „Sfinții Trei Ierarhi” din Drăgoești sau Biserica din Proieni, ambele localități fiind din județul Vâlcea
La Biserica din Proieni s-a cununat religios domnitorul Mihai Viteazul cu Doamna Stanca. În acelaşi timp, există legende conform cărora Mihai Viteazul a fost botezat în această biserică, scrie voceavalcii.ro. Cert este însă că Biserica din Proieni, care poartă hramul „Toţi Sfinţii” este un monument istoric cu o valoare inestimabilă. Datând din anul 1798, şi fiind ctitoria lui Constantin Davidescu din Râmnic, Biserica din Proieni este situată în satul cu acelaşi nume al localităţii Brezoi şi se află pe Valea Oltului, în judeţul Vâlcea. Aproape toate odoarele şi lucrurile valoroase din biserică au fost furate şi vândute, cel mai probabil, în străinătate, pentru că nu au fost găsite până acum. A rămas însă pictura, care ascunde şi ea multe mistere. Sub biserica de la Proieni este posibil să se afle un mormânt, dar nici specialiştii şi nici localnicii nu au reuşit să descopere al cui este acesta. Crucea a rămas acum în faţa bisericii, montată chiar pe zidul de la intrare.
O altă variantă ar fi Biserica Sfinții Trei Ierarhi din Drăgoești, unde, după anumiți istorici, ar fi adevăratele origini ale lui Mihai Viteazul, unde acesta ar fi fost botezat.
Povestea începe pe malul stâng al râului Olt, la limita dintre Subcarpați și dealurile viilor. comuna Drăgoești, așezată pe malul stâng al Oltului, este "localitatea boierilor", cum o cunosc istoricii vâlceni, de aici începând podgoriile, în jos, spre Drăgășani, iar în sus, pădurile, spre munte.
"Aici începe povestea pe care istorici cum ar fi E.M. Kretzulescu o certifică la Arhivele Naționale și chiar documente aflate în custodia Râmnicului o confirmă. Și anume faptul că Mihai Viteazul s-a născut la Drăgoești, după care este dus în secret, adică după botezul de aici, de la biserică, la Târgul de Floci. Oricum, în legătură cu originea marelui voievod sunt și acum multe neclarități, unele izvoare spun că, de fapt, nu este fiul lui Pătrașcu, ci al unui grec, alte izvoare îl certifică pe Mihai ca fiind fiul lui Pătrașcu Vodă și al Teodorei. Cei mai mulți însă merg spre varianta că Mihai este fiul lui Pătrașcu Vodă", declara, pentru AGERPRES, primarul comunei Drăgoești, Gheorghe Melente.
Toate rudele lui Mihai Viteazul, înmormântate în Vâlcea
Istoricii vâlceni vin să argumenteze, la rândul lor, acest aspect, că locul de naștere al lui Mihai Viteazul este în Drăgoeștii Vâlcii, bazându-se nu doar pe datele episcopului Râmnicului de la sfârșitul veacului al XIX-lea, Ghenadie Enăceanu, dar și pe faptul că toate rudele lui Mihai sunt înmormântate la Vâlcea.
"Nici cei din Ialomița nu au dovezi clare că Mihai s-ar fi născut în Târgul de Floci, dar la Vâlcea există câteva repere care nu pot fi ignorate. De exemplu, la Proieni există biserica unde sunt documente că Mihai s-a căsătorit cu doamna Stanca. Doamna Stanca a murit de ciumă în 1603, iar mormântul ei este la Arhiepiscopia Râmnicului. Mama lui Mihai, Teodora, este înmormântată la Mănăstirea Cozia, după ce a murit în anul 1605. Iar faptul că Pătrașcu Vodă a stat un an la Râmnic, anul de dinaintea morții, toate vin ca argumente să susțină teoria că Mihai s-a născut la Drăgoești", a declarat pentru AGERPRES prof. dr. Sorin Oane.
În acest sens vine ca un ultim argument faptul că Mihai Viteazul a terminat de construit biserica Cuvioasa Paraschieva din Râmnicu Vâlcea, biserică începută de Pătrașcu Vodă, iar în actele acestei biserici menționează faptul că a terminat "zidirea tatălui său".
Așadar, în anul 1557, varianta care apare și în înscrisurile lui Kretzulescu și ale episcopului Enăceanu, Pătrașcu Vodă fiind grav bolnav, se retrage cu o parte din curtea sa la Râmnicu Vâlcea. Alături de Pătrașcu se aflau Socol Vornicul, Tudor vel Logofăt, Dragomir Vistier, Stanciu Spătar, Radu Stolnic, Vlad Comis dar și soția sa de a doua, Teodora, însărcinată. Pătrașcu moare, iar Mihai este fiu postum.
Acesta este ținut în secret la Drăgoșeti și botezat la biserica Sfinții Trei Ierarhi.
"Cum vedem, Mihaiu Vodă a rămas mic de tot și, date fiind împrejurările vremei, el a fost crescut departe și de bună seamă nu sub nume de voevod, ci sub alt nume", se arată în cronicile lui Enăceanu de la Râmnic.
