În aprilie, Cristian Bănățeanu a avut un spectacol pe scena Operei Române din Craiova (fostul Teatru Liric, pentru cei încă nepuși la curent cu schimbarea), celebrând 20 de ani de activitate. Am vrut să vedem precis cum marchează el începutul activității muzicale.
Primul album
20 de ani de la debut împlinește Bănățeanu în luna mai a lui 2015, de fapt. Iar prin debut oficial înțelege primul său album. Prima casetă, că-n 1995, dacă aveai un CD, îl ascultai la aragaz. Noroc însă că nu puteai să deții un CD, nu se inventaseră, nu în România, cel puțin.
De cântat, la data imprimării casetei, Cristian cânta în public de opt ani, o să ajungem și la această poveste. Pe atunci, mai abitir ca-n prezent, un interpret de populară, ca să câștige teren în bătălia pentru nunți, scotea casete. Lumea îl asculta la casetofon și hotăra dacă e vrednic de tocmit la ospățul dat în cinstea și în folosul mirilor. „Sunt un om cu suflet mare“ e titlul primului album al lui Bănățeanu, care de atunci și-a luat acest nume de scenă. Ca și flacăra Revoluției, moda muzicii din Banat se răspândise-n toată România. L-a acompaniat orchestra Ansamblului „Maria Tănase“. Solistul vocal ține minte că s-a vândut bine caseta, care nu mai știe ce tiraj a avut.
Prima nuntă
În toamna care vine, 28 de ani împlinește Bănățeanu de la prima sa cântare la o nuntă. O are destul de vie în memorie și ne povestește și nouă. În 1987 avea 17 ani și urma Școala Profesională a Liceului Industrial nr. 7, fostul „Arghezi“, de pe Alecsandri. Generala o urmase la Școala nr. 9, tot pe Alecsandri. Doar o facultate îi lipsea acelei străzi să-și desăvârșească un om studiile exclusiv pe teritoriul ei. Pușcăria n-o punem la socoteală, chiar dacă unii o numesc facultate.
Un cântăreț, Aurel Privantu, care-l știa pe Cristi, îl ascultase cântând, i-a propus să vină cu el și cu orchestra lui (a lui Aurel, nu a lui Cristi) la o nuntă. La Vârtop, la cort, nuntă de tre zile, cu cazare în sat pentru lăutari. Erau mai mulți soliști vocali, unul singur ar fi înnebunit să presteze atâta timp. Cristi s-a acompaniat și cu acordeonul. A luat 1.200 de lei. Două burse ale sale la profesională, spune el. Sau cam o jumătate de salariu mediu, spunem noi. Dacă prindea patru astfel de nunți pe lună, lua două salarii bunicele. Dar și muncea aproape jumătate din luna aia…
De la sat la Terra Sat
Cristi, cu douăzeci de ani în urmă, când nu se descărca muzică de pe net, câștigai bani scoțând o casetă audio?
N-am ieșit în câștig. Pentru imagine am făcut-o.
Și te-a ajutat primul tău album să iei nunți mai multe și pe sume mai mari?
Nu înseamnă că dacă faci un CD sau o casetă ești împărat. Notorietatea se câștigă în timp. Eu timp de șapte-opt ani am cântat la nunți și cu acordeonul, și cu vocea, la Risipiți, Leu, Castranova, Coșoveni. Nunți de trei zile, umblau cu țuica prin sat, se tăiau vițeii și porcii pe ascuns – asta în comunism. Stagiatură de-adevăratelea! Eu așa am făcut stagiatura, nu cu hai la televizor repede!
Ai avut și altă meserie în afara acesteia de cântăreț, ai profesat?
Da, în 1988 m-am angajat la ICRAL, la antene colective. De bulgari, de sârbi, puneam sonde din alea pe blocuri.
Apropo, la televizor ai apărut înainte sau după prima casetă?
La scurt timp după. M-a dat Terra Sat, când am cântat la ziua lor. Pe urmă am făcut emisiuni live la nea Nelu Șerban, la 3 TV, când erau cu sediul lângă Extensiv. Am și acum videocasetele.
Șerban Comănescu
