joi, martie 28, 2024

Ultima ora

spot_imgspot_imgspot_imgspot_img

Sport

Teroarea melcilor în grădini

Grădinile şi solariile oamenilor din sudul ţării sunt invadate zilnic, în această perioadă, de sute de melci. Ploile din această primăvară au făcut ca melcii să se înmulţească peste măsura, mai ceva ca într-o crescătorie. Localnicii din comunele doljene se plâng că moluştele le distrug culturile de legume şi nu mai au curaj să sădească nimic.

„Sunt mari, le-a priit ploaia asta, şi umezeala, mi-au mâncat florile, trandafirii, crinii, tot. Ce putem să mai sădim? Nimic”, se plânge o doljeancă.

Oamenii spun că prin grădini nu prea mai există nimic, poate doar cartoful a rămas întreg.

Policlinica Buna Vestire Craiova

„ Mi-a dispărut tot ce am pus, roşii, ardei, vinete, varză. Am folie de protecţie pusă, dar tot este plin de melci. Nu mai avem nimic în grădini, tot a ras, atât ce nu se bagă la cartofi. E dezastru”, ne spune nea Petre.

Cei mai răi sunt limacşii sau melcii fără cochilie, care rezistă la ierbicide şi la foc, iar localnicii nu ştiu ce să mai facă pentru a scăpă de aceştia. Melcii din această specie au o comportare perversă: ziua stau ascunşi la umbra vegetaţiilor, fiind aproape de nevăzut, iar, la lăsarea întunericului, declanşază atacul nimicitor.

„Nu îi atacă otrava, poţi să dai tone de otravă, nu mor, am dat cu arzătorul de butelie, nu mor, am căutat fel şi fel de soluţii”, mai spun agricultorii doljeni.

Specialiştii le recomandă fermierilor să folosească un tratament chimic pentru înlăturarea dăunătorilor, care sunt însă foarte scumpe şi nu sunt subvenţionate de stat.

Melcii rod cu ajutorul limbii lor zimţate (radulă) găuri de formă neregulată pe frunze sau alte părţi ale plantei. În cazul invaziilor în masă, plantele devin vulnerabile din punct de vedere fiziologic şi încep să se ofilească. În zonele roase pot apărea infecţii secundare, produse de ciuperci sau bacterii.

Pentru a prevenii apariţia melcilor se recomandă ca , înainte de perioada de ger, să fie afânat bine până la o adâncime de aproximativ 20 cm, astfel melcii care hibernează, vor degera. Să fie aşezat în jurul plantelor un strat subţire de muici, compus din resturi vegetale uscate, precum urzici, frunze de tătăneasă, frunze de roşii, frunze a diferite soiuri de ferigi, resturi de grâu, ace de molid, paie tocate (şişcă) şi scoarţă mărunţită, deoarece acest gen de muici este evitat de melci. În grădină trebuie ca plantele de cultură să fie îngrădite de nişte bariere naturale, fie prin aplicarea unor straturi de rumeguş sau prin tunderea măruntă a gazonului, fie prin instalarea unor garduri speciale împotriva melcilor etc., pentru a împiedica melcii să ajungă la plantele de cultură sau cele ornamentale. Eventualele grămezi de compost să se situeze la 5-10 m distanţă de grădină. Plantele pot fi stropite înainte de sădire, cu fiertură de lavandă, begonii sau coacăze.

Pentru a combate melcii, specialiştii recomandă aşezarea unor ghivece răsturnate cu argilă şi bucăţi de lemn putrezit să fie aşezate în poziţii strategice, pentru a le servi melcilor drept adăpost artificial. Apoi melcii pot fi adunaţi în timpul zilei şi îndepărtaţi. Melcii mai pot fi momiţi cu capcane ce conţin cantităţi mici de bere, care să fie amplasate tot în locuri strategice. Melcii sunt atraşi de aroma malţului şi a fructelor de hamei (folosite pentru bere) şi cad în aceste capcane cu bere, unde se îneacă. Capcanele trebuie zilnic golite şi umplute la loc. Pe cale chimică melcii pot fi combătuţi cu otravă de melci, cum ar fi de exemplu methiocarbul, care este o substanţă neurotoxică foarte puternică. Dar folosirea acestuia nu este recomandabilă, deoarece această otravă afectează şi alte organisme, cum ar fi de exemplu mamiferele. Mai puţin dăunătoare sunt momelile de melci pe bază de metaldehide, care acţionează numai asupra melcilor şi care se degradează rapid în mediu. Totuşi şi aceste preparate trebuie aplicate, luând toate măsurile de precauţie.

 

Politica