Potrivit specialiştilor aproape 30% din populaţia judeţului Mehedinţi locuieşte în zona de nefropatie endemică balcanică-NEB- unde riscul îmbolnăvirilor de uremie este extrem de mare. Principalele focare sunt Ergheviţa-Bistriţa-Balota–Vânjuleţ-Rogova-Livezile-Strehaia. Nici până la această dată nu se cunosc precis cauzele bolii care face ca Mehedinţiul să fi pe primul loc, raportat la numărul de locuitori, în ceea ce priveşte numărul bolnavilor care amână moartea prin dializă. Destinaţia finală după circa 10 ani de tratament a acestor oameni chinuiţi de soartă este una singură: cimitirul.
Boala fără leac, nefropatia endemică balcanică, care s-a cuibărit la Mehedinţi, a făcut ca la această dată judeţul să se afle pe primul loc în ceea ce priveşte numărul dializaţilor pe cap de locuitor. Potrivit şefului Centrului de Hemodializă ,,Renamed Farma ” din Drobeta Turnu Severin , medic primar nefrolog Florin Mărgineanu, în prezent există persoane care fac dializă timp de patru ore pe zi şedinţa, de trei ori pe săptămână şi bolnavi care fac dializă peritoneală, la domiciliu , dar cu echipamente tot de la acest centru. Dealtfel acest centru de dializă privat ,,Renamed” a preluat de câţiva ani buni toţi dializaţii de la spitalele din judeţ , unde aparatura şi condiţiile erau precare. Ulterior secţiile de hemodializă de acolo s-au închis iar aparatele de dializă vechi au fost casate. Afacerea privată pe dializă în Mehedinţi a fost pusă pe picioare în 2007 de un avocat din Craiova pe nume Dan Duţescu care a cumpărat în prima fază, prin firma Renamed Farma , cu suma de 300.000 de euro casa de protocol a lui Nicolae Ceauşescu din Severin, de la proprietarul care o redobândise în instanţă. Duţescu a afirmat atunci că după cumpărarea clădirii şi renovării a mai investit aproximativ 700.000 de euro pentru dotarea şi amenajarea centrului medical de dializă. În Centrul lui Duţescu , dializaţii din Mehedinţi au dat aici de condiţii mai bune ca în spitalele de stat: aer condiţionat, fotolii cu telecomandă, televizoare în fiecare salon, sisteme audio de muzică pentru crearea unui ambient , pe jos covoare speciale din răşină epoxidică, 32 de aparate de hemodializă de ultimă generaţie achiziţionate cu 15.000 de euro bucata, masă consistentă după fiecare şedinţă de dializă şi o staţie de tratare a apei, căci pacienţii au nevoie de apă fără impurităţi. La parterul clădirii s-au amenajat vestiare, cu 30 de dulapuri unde bolnavii aduşi se schimbă de haine şi pot face duş. Duţescu spunea la inaugurarea centrului că toată investiţia făcută s-a ridicat la circa 1 milion de euro. Afacerea e benefică pentru bolnavi dar şi profitabilă pentru Renamed, căci o şedinţă de dializă costă undeva la peste 100 de euro, dar este gratuită pentru bolnav, cum gratuit este şi transportul şi masa de după dializă.
Doctorul Mărgineanu studiază boala de mai mulţi ani
Medicul Florin Mărgineanu, membru al Societăţii Europene de Dializă şi Transplant Renal, care face cercetări de mai mulţi ani despre această boală susţine că nefropatia endemică balcanică se întâlneşte în 19 comune şi 110 sate din Mehedinţi, dar marile focare hiperendemice sunt în preajma comunelor Hinova-Bistriţa-Ergheviţa şi în jurul oraşelor Vânju Mare şi Strehaia. Prin dializă, bolnavilor li se prelungeşte viaţa în medie cu 10 ani însă există pacienţi pe care îi dializează şi de 15 ani. La mai toţi, de trei ori pe săptămână, cu ajutorul acestor aparate, practic, li se curăţă sângele de toxine. Căci boala e cruntă, atacă rinichii până când îi atrofiază şi nu mai pot funcţiona deloc. „Mi-aduc aminte că la un congres în Croaţia s-a spus că boala se transmite şi genetic. Bulgarii au mutat un sat de pe malul Dunării tocmai lângă Sofia şi ulterior s-a constatat că mulţi dintre ei au nefropatie endemică balcanică. Deci nu este vorba numai de zona în care locuiesc oamenii, lucrurile sunt mai complexe. De boală sunt interesaţi şi medicii din SUA. O echipă din Pennsylvania vine regulat aici la Mehedinţi şi studiază totul despre NEB. Ei se gândesc să ia măsuri ca boala să nu se răspândească genetic şi la ei în ţară şi în acest context au venit cu lista cu toţi mehedinţenii care se stabiliseră ulterior în SUA”, ne-a declarat doctorul Mărgineanu.
Povestea unei boli cumplite
Nefropatia endemică balcanică este o boală foarte gravă de rinichi care se întâlneşte în Peninsula Balcanică în satele aflate de-a lungul fluviului Dunărea sau pe afluenţii acestuia. Ţările afectate sunt fosta Republică Iugoslavia (Serbia, Croaţia , Bosnia şi Kosovo) , Bulgaria şi România. La ora actuală se consideră că 25.000 de persoane suferă sau sunt suspecte de această boală, dar numărul total al persoanelor cu risc de a se îmbolnăvi depăşeşte 100.000. Nefropatia endemică balcanică (NEB) a fost descoperită prima oară în anul 1957 de doi reputaţi medici mehedinţeni de la Spitalul CFR din Drobeta Turnu Severin, Grigore Foarţă şi Mişu Negoescu, dar descrieri despre această boală au existat cu multe secole în urmă. Medicii constataseră cu stupoare că majoritatea ceferiştilor din satul Ergheviţa, comuna Şimian, se îmbolnăvesc de rinichi şi din acest motiv misterioasa boală a fost numită iniţial nefropatia E de la Ergheviţa. Distribuţia geografică a acestei boli nu a fost schimbată prea mult din 1950 încoace. Pentru că nefropatia endemică balcanică are o arie de răspândire foarte exactă, de 800 kmp, unii oameni de ştiinţă au presupus că această boală ar fi provocată de nişte substanţe toxice necunoscute din mediu pe fondul unei predispoziţii genetice. Totuşi în ciuda unor cercetări aprofundate cauzele acestei boli continuă să rămână necunoscute. NEB a stârnit interesul unor specialişti de la Institutul American de Geologie şi în 1996 au venit în Mehedinţi, singurul judeţ din ţară unde se întâlneşte această boală, pentru a face cercetări la faţa locului. La sugestia medicilor mehedinţeni, foarte preocupaţi şi îngrijoraţi de acest fenomen, americanii au studiat cu foarte multă atenţie apa pe care o consumă locuitorii din satele afectate. Medicii au constatat că toate satele afectate se găsesc în jurul unor guri de mine, de unde s-a extras cărbune, dar în prezent sunt închise pentru că acesta nu a fost de calitate. Astfel, ei ajuns la concluzia că o posibilă cauză a acestei cumplite boli ar fi tocmai apa din puţuri, care este contaminată cu substanţe organice toxice pentru că trece pe sub aceste depozite de cărbune. Oamenii din satele afectate folosesc apa din puţuri pentru băut şi gătit, iar în timp aceste componente organice toxice cauzează progresiv mari probleme rinichilor. Aşa se explică de ce boala apare de regulă la o vârstă cuprinsă între 40 şi 60 de ani. Medicul Florin Mărgineanu spune că boala are câteva aspecte medicale foarte interesante. Astfel, NEB se întâlneşte doar în localităţile din mediul rural şi se poate transmite ereditar. În momentul când funcţiile rinichiului scad sub 20 la sută din funcţiile normale, se apelează la una din metodele de substituţie: hemodializă, dializă peritoneală şi transplant renal. Fără dializă sau transplant bolnavii mor mult mai repede de uremie. NEB este mai frecventă la femei, în 2/3 din cazuri, apare în perioada a 4-a, a 5-a de viaţă şi debutează cu anemie foarte mare, iar rinichii sunt atrofiaţi. Au existat situaţii când în acelaşi sat boala a lovit familii întregi, aşa numitele familii blestemate, iar în alte familii nu a existat niciun caz.
