vineri, aprilie 19, 2024

Ultima ora

spot_imgspot_imgspot_imgspot_img

Sport

“Alaiul Căluşului Oltenesc”, la Craiova

Dansul ritualic al căluşarilor ajunge din nou la Craiova. În Duminica Rusaliilor, 31 mai 2015, vestite cete de căluşari din Dolj vin în Bănie, la invitaţia Centrului Judetean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Dolj, pentru a face dovada măiestriei dansului lor ritualic, pentru a aduce ritmurile arhaice pe străzile oraşului, pe aleile Parcului Nicolae Romanescu, urmând să joace căluşul pe alee, lângă Debarcader, să împartă pelin şi urări de sănătate şi noroc. Evenimentul se află la a XVIII-a ediție.
Călușarii se reunesc de la ora 9.30 în Piaţa Mihai Viteazul, iar la 10.30 are loc pornirea în alai spre Parcul Nicolae Romanescu.
La ora 11.00 începe dansul ritualic al căluşarilor în zona Debarcader.

Călușul este un dans tradițional românesc, prezent în timpurile vechi atât în Moldova, Oltenia cât și în Transilvania. În mod tradițional, dansul se execută în săptămâna dinaintea Rusaliilor și are scop  tămăduitor, însă există documente istorice care atestă practicarea dansului și cu alte ocazii, de exemplu, dansul executat de soldații lui Mihai Viteazul, "călușerii", ce se aflau sub conducerea căpitanului Baba Novac, în cadrul sărbătorii date de Sigismund Bathory în 1599, la Piatra Caprei, lângă Alba Iulia. Călușul este un obicei românesc practicat de Rusalii și ține de cultul unui străvechi zeu cabalin numit de tradiția populară a dacilor Căluș, Căluț sau Călucean. Piesele din „echipamentul” călușarilor poartă și ele denumiri care amintesc de numele zeului, mișcările dansului simbolizând tropăiturile și comportamentul cabalin.

Ritualul îndeplinit de ceata călușarilor traduce o necesitate omenească, oferă simbolic explicații coerente la anumite aspecte ale vieții individuale și sociale.

Policlinica Buna Vestire Craiova

Obiceiul călușarilor are un rol esențial în desfășurarea normală a vieții din comunitate. El sustrage și protejează comunitatea împotriva agresiunii ielelor, făcând din acestea o amenințare transcendentă și întotdeauna prezentă, care pretinde să fie domolită prin rituri corespunzătoare.

Pentru a asigura protecția întregii comunități, călușarii jucau în tot satul, pe muzica lăutarilor plătiți de ei. Dansurile erau reiterate zilnic, pe perioada Rusaliilor, adică atâta timp cât exista pericolul ca oamenii sa fie agresați de Iele.

Jocul lor se desfășura între răsăritul și apusul soarelui. După acest moment, respectiv răsăritul și apusul soarelui, dansul devenea periculos pentru ei, întrucat nu mai beneficiau de lumina protectoare a astrului solar, de forța acestuia de a ține la distanță Ielele. Jocurile lor alungau Ielele, împiedicându-le să se apropie de oameni. Totodată, pentru a-i feri de boli, în speță de „luatul din căluș”, călușarii împărțeau sătenilor usturoi și pelin. Oamenii le țineau asupra lor, la brâu, unii ungeau ferestrele și ușile cu usturoi în combinație cu pelin în același scop profilactic.

Un alt mod de apărare împotriva „Sfintelor” era ca sătenii să joace alături de călușari sau își dădeau copiii să fie purtați în brațe și jucați de aceștia. Călușarii apărau comunitatea și, totodată, se apărau pe ei, prin folosirea unor „arme” cu puteri magice: bâte, săbii din lemn și chiar prin zgomotul pintenilor și zurgălăilor de la opinci.

 

 

Politica