vineri, martie 29, 2024

Ultima ora

spot_imgspot_imgspot_imgspot_img

Sport

Miting al ospătarilor, la Craiova

Ordonanța de Urgență 8/2015 publicată, de curând, în Monitorul Oficial, prevede că bacșișul trebuie sa fie impozitat.

“Prin bacșiș se înțelege orice sumă de bani oferită în mod voluntar de client, în plus față de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate de către operatorii economici, precum și restul dat de vânzător clientului și nepreluat de acesta în mod voluntar." Aceasta ar fi definiția bacșișului potrivit actului normativ intrat în vigoare din prima zi a lunii mai.

Astfel că, de acum înainte, atunci când mergem la restaurant, sau în bar, dacă binevoim să lăsăm un ban și pentru efortul ospătarului, vom avea surpriza să primim două bonuri: unul pentru cosumație și altul pentru bacșișul acordat. Din banii în plus pe care îi lăsăm unui ospătar, acesta va da 16% către stat, ceea ce reprezintă impozitul pe profit.

Policlinica Buna Vestire Craiova

La intrarea în tură, un ospătar va fi nevoit să declare sumele de bani pe care le are în buzunare în momentul în care începe programul. Asta pentru a nu avea probleme cu inspectorii ANAF.

 

Legea impozitării bacșișului, contestată

De această nouă lege, ospătarii și barmanii din Craiova nu se bucură foarte mult, pentru că, potrivit unuia dintre ei, cu noua lege muncește de două ori mai mult. Același ospătar a mărturisit pentru reporterii „Jurnalul Olteniei” faptul că se ia în calcul chiar organizarea unui miting al ospătarilor, din dorința de a schimba această lege care, spun ei, îi dezavantajează.

“Nu este bine deloc ceea ce au făcut. Noi, ca ospătari, oricum alergăm toată ziua. Clienţii nu cer bon separat, dar noi suntem obligaţi să le ducem după ce achită nota de plată şi vedem că ne-au lăsat bacşiş. Eu oricum muncesc acum, cu noua lege, de două ori mai mult: iau banii de la client, merg să văd dacă a plătit corect, apoi mă întorc să-i las celălalt bon, pentru bacșiș. E pierdere de timp, iar atunci când ai mulți clienți, abia faci față. Am observat că oamenii chiar nu mai lasă nimic în plus din cauza acestei legi. Nu le convine să se impoziteze şi să dea banii tot la stat. Până la urmă, omul lasă un ban în plus pentru că ştiu cum este cu salariile în România. Se mai gândesc şi la noi. Eu dacă pe zi fac 100 lei, 16 lei îi dau la stat, că atât se impozitează. La cei care fură milioane de euro, nu le impozitează nimic, dar nouă că alergăm toată ziua ne impozitează. Cred că mulţi vor renunța din cauza asta la această meserie, ne gândim şi la un miting al ospătarilor, să ne strângem cât mai mulţi, poate reuşim să schimbăm ceva,” a declarat un ospătar din Craiova.

Un alt ospătar consideră că această lege produce o discriminare: “Mi se pare o discriminare, să se bage şi la altă ramură, nu doar noi luăm bacşiş. Oricum oamenii nu mai dau bacşiş. Nu ne convine deloc, dar nu avem ce face, ne conformăm. Altceva nu avem, altă ocupaţie nu găsim, peste tot ni se cere  experienţă în domeniul în care vrem să lucrăm. Dar, suntem tineri şi aşa reuşim şi noi să mai câştigăm ceva. Legea asta nu ne face decât rău.”

O tânără ospătăriță a recunoscut că atunci când s-a angajat a luat în calcul și bacșișul. Acum, noua lege o obligă să cedeze o parte din el, ceea ce îi va îngreuna situația.

„Nu e normal așa ceva. Atunci când am acceptat să mă angajez vă dați seama că m-am gândit că voi face și ciubuc. Salariul este mic, e greu să te descurci cu el. Sunt studentă și trebuie să mă întrețin singură. E greu. Acum ne mai ia și statul din bani fără să facă nimic. Noi nu produceam o fraudă pentru că primeam bacșiș. Nu toți oamenii lasă, dar mai sunt. Acum parcă nu mai lasă deloc, din ce în ce mai puțini dau câțiva lei pentru că știu că îi dau la stat. Ce să mai, tot ei să câștige,” a povestit ospătărița.

Totuși, nu toate barurile sau terasele au implementat acest sistem. Un barman ne spune că nu i-a fost încă schimbată casa de marcat și nu a putut să dea bon pe bacșiș separat: “La mine încă nu s-a schimbat casa de marcat. Urmează zilele acestea să fie schimbată. Nu am decât să mă conformez și să dau din banii mei statului, care nu face nimic pentru ei. Asta e, trăim în România!”

 

De o astfel de problemă se lovesc și taximetriștii. Pe lângă bonul fiscal pe care trebuie să îl emită, aceștia ar trebui să acorde clientului un altul pentru bacșișul pe care îl lasă. În Craiova, acest sistem nu a fost încă implementat. Un taximetrist a declarat pentru reporterii “Jurnalul Olteniei” că totul este la nivel de zvon și că încă nu au soluție tehnică pentru a emite un astfel de bon: “Nu am fost încă înștiințați de așa ceva. Doar la nivel de zvon se aude ceva, dar până azi (n.r. ieri) noi nu am aflat de așa ceva. Oricum, casa noastră de pe taxi probabil că ar trebui schimbată. Cu această casă pe care o avem nu putem să dăm bon separat, se înregistrează doar cât trebuie să ne plătească un client. Bonurile fiscale bineînțeles că le dăm, că așa trebuie, nu se pune problema, dar pentru bacșiș încă nu am fost informați. Vă dați seama că ne vom conforma, nu avem ce să facem, însă este o mare prostie. Nu mi se pare normal ca statul să încaseze bani din plăcerea clientului, așa a vrut el să lase bacșiș. De ce să profite statul? Chiar și cu asta cu chelnerii, la fel, de ce să ia statul bani pentru așa ceva?”

 

Comercianții din piață, afectați

Până și pe comercianții care vând zarzavaturi în piață îi afectează noile reglementări. Chiar dacă bacșișul este foarte mic, ba chiar inexistent în unele situații, comercianții craioveni emit bon fiscal atât pentru produsul vândut, cât și pentru bacșișul primit.

“Eu am societate comercială, dau bon fiscal. Dacă oamenii dau bacşiş trecem şi ce ne dau în plus pe bon, ce să facem. Dar aici nu sunt darnici, stau şi se uită la ultimul bănuţ să ni-l dea înapoi. Nu prea am văzut pe aici să lase,” a declarat o femeie.

Pentru cei care nu au societate comercială, ci au certificat de producător, legea prevede ca aceștia să emită chitanțe până și pentru o legătură de mărar vândută. Noua lege, intrată în vigoare de la 1 mai, prevede că, în locul certificatului de producător, comercianții de legume și fructe din piețe trebuie să aibă asupra lor un atestat, iar marfa trebuie înregistrată într-un carnet special.

Chiar dacă legea a intrat deja în vigoare, comercianții din Bănie nu au aflat încă de ea ori, dacă au aflat, nu le-a fost eliberat încă niciun act de la primărie.

„Eu nu am dat chitanţă, am făcut solicitare şi nu am primit nimic. Avem certificat de producător, dar eu sunt în vârstă, nu ştiu să dau chitanţă, bon, nu m-aş descurca. Dar să lase oamenii bani în plus nici vorbă. Eu vând nişte ceapă, cu un leu legătura şi dacă au 70 bani mă roagă să-i las aşa, tot noi lăsăm,” a spus o comerciantă mai în vârstă.

Potrivit noii legi, atestatele şi carnetele se pot obţine de la primăria pe raza căreia comerciantul are domiciliul şi unde acesta produce produsele pe care pretinde că le vinde. Înainte de a depune cerere pentru obținerea unui astfel de astestat, comerciantul trebuie să facă dovada suprafeţelor de teren şi a efectivelor de animale, precum şi a producţiei existente, iar toate acestea trebuie verificate scriptic şi faptic de angajaţii primăriei.

Conform actului normativ, vânzarea oricăror produse agricole sau de provenienţă animală se poate face doar în baza atestatului şi a carnetului de producător. Marfa trebuie să provină exclusiv din gospodăria producătorului, altfel acesta riscă amenzi de până la 22.500 de lei. Cumpărătorii sunt, de asemenea, obligați să păstreze chitanţa tăiată de ţărani, altfel pot fi amendaţi şi ei de fisc cu 1.000 de lei.

Un alt comerciant ce își vinde marfa în “Piața Mare” din Craiova spune că el nu primește bacșiș, iar dacă ar fi să mai dea și chitanță, nu s-ar mai alege decât cu munca.

“Eu nu primesc bacşiş. Ştiu că trebuie să dau chitanţă pentru ceea ce vând, dar dumnealor ştiu că o casă de marcat nefolosită trei luni de zile, dacă se strică, dai 7 milioane pe ea să iei alta? La cât investim noi şi la ce profit avem, nu ne iese nimic. Dar legea e de ieri şi gata deja vor să o pună în vigoare. Nu mai este nimic normal în țara asta, toate legile le fac pe invers. Ei au făcut toată mârşăvia asta pentru că ştiu că toate afacerile de import, tot ce se întâmplă în ţara asta sunt ale lor. Ei nu ştiu cum e munca, au făcut tot ca să se plimbe cu maşinile. Eu investesc într-o plantație cam 3.000 lei și fără să pun la socoteală curentul și munca scot 4.500 lei. Abia dacă scot un bănuț. Dacă mai dau și la stat 16% înseamnă că eu ies în pierdere. Bătaie de joc pentru noi, oamenii amărâți de la țară. Dar asta e, nu ai ce sa faci. Taci și înghiți în sec,” ne-a declarat bărbatul.

Totuși, inspectorii ANAF nu vor fi atât de aspri cu cei asupra cărora se găsesc sume de bani nedeclarate. Premierul Victor Ponta a declarat că plafonul de la care începe să fie aplicată această lege a bacșișului este de 300 lei.

“Dacă te prinde a doua oară sau a treia oară, sigur, îți suspendă activitatea. E vorba de 300 de lei – plafonul de la care se aplică această măsură și, de asemenea, impozitarea tuturor veniturilor, cu 16 la sută, frumos, orice fel de venit, legal, corect, ca să nu obligăm oamenii să lucreze ilegal și, atunci, 16 la sută este mai mult decât decent", a spus Victor Ponta despre noua lege a bacșișului.

 

9 mai, termen final

În cazul firmelor la care s-au găsit sume de bani nefiscalizate, Ordonanța de Urgență a stabilit sancțiuni care pot consta în avertisment sau chiar în suspendarea temporară a activității, în funcție de valoarea nejustificată. Aceste sancțiuni se aplică la 10 zile de la publicarea actului normativ în Monitorul Oficial, respectiv începând din data de 9 mai, timp în care patronii se pot pune la punct.

Astfel, se va emite doar un avertisment numai în cazul în care sumele neînregistrate sunt de până la 300 lei inclusiv, dar nu mai mult de 3% inclusiv din valoarea totală a bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, înregistrată în casa de marcat la data și ora efectuării controlului, ori la sfârșitul zilei, dacă fapta a fost săvârșită anterior datei controlului.

Amenzile pentru cei ce nu respectă prevederile noii legi pornesc de la 3.200 de lei, dacă suma nejustificată rezultată din săvârșirea contravenției este de până la 300 lei inclusiv, dar mai mare de 3% din valoarea înregistrată în casa de marcat până la data și ora controlului ori la sfârșitul zilei, dacă fapta a fost săvârșită înaintea procedării la control de inspectorii ANAF. Sancțiunile pot ajunge chiar și la 27.500 lei, asta în cazul în care suma nejustificată rezultată din săvârșirea contravenției este mai mare de 1.000 lei și depășește 3% din valoarea înregistrată în casa de marcat.

Totodată, poate fi suspendată activitatea unei companii pe o perioadă de 30 de zile în situația în care, într-un interval de 24 de luni de la constatarea neregulilor, se mai constată o altă abatere.

Politica