Craniul uman, care se află la Muzeul Olteniei, cu o vechime de 30.000 ani, suscită în continuare interesul cercetătorilor. Artefactul a fost găsit în anii 1950 în Peștera Muierii după săpăturile efectuate de către C.S. Nicolaescu-Plopşor. Craniul a fost cercetat și de profesorul american Erik Trinkaus de la Universitatea Washington din St. Louis, venit în anul 2007 la Craiova. Acesta a precizat, după testele efectuate, că a aparținut unei femei în vârstă de aproximativ 40 ani. În urma studierii parametrilor antropometrici s-a ajuns la concluzia că a existat şi o componentă de asimilare a Omului de Neanderthal de către Homo Sapiens.
În urmă cu patru ani, o echipă de cercetători, atât români cât și din străinătate, au pornit în realizarea unor studii paleogenetice asupra acestui craniu uman. În anul 2011, echipei coordonate de către dr.Florin Ridiche, de la Muzeul Olteniei s-au alăturat și mai mulți specialiști care au competență într-o sferă largă de domenii. Inițial s-au recoltat probe necesare evaluării ADN-ului mitocondrial. În vederea identificării factorilor care au determinat evoluția genelor sistemului imun, ce boli aveau oamenii care au trăit în acea epocă, culoarea părului, ochilor, pielii și alte caracteristici fenotipice ale femeii de la Peștera Muierii, în a doua etapă a studiului (februarie 2015) s-au recoltat probele pentru analiza ADN-ului nuclear care poate da, ca rezultate, culoarea părului, ochilor, pielii.
Conferențiar univ. dr. Mihai Ioana, de la Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova, expert în domeniul geneticii moleculare și medicul șef al Centrului Regional de Genetică Medicală din Oltenia, a relatat toți pașii parcurși în procesul de cercetare.
„Am adus geneticeni cu expertiză în sfera paleogeneticii. ( n.r. analiza ADN-ului vechi/foarte vechi). Am început cu lucruri mai ușor de analizat, cu ADN-ul mitocondrial, o parte din ADN-ul uman care are un mod de transmitere mai interesant, uniparentală pe linie maternă, ADN-ul moștenit de la mamă, transmis doar dinspre mamă. Este mai ușor de analizat, existând mai multe copii per celulă din acest tip de ADN. Marea problemă atunci când analizezi ADN-ul vechi este fragmentarea, apoi contaminarea. Vrem să știm cum erau genele scrise, cât de diferite sunt față de cele din zilele noastre.Vrem să știm pe diferite clase de gene, asemănările, deosebirile dintre acel individ și populațiile trăitoare în zilele noastre. Un membru important al echipei, profesorul Netea, expert de talie mondială în domeniul imunității este interesat de variantele genetice ale sistemului imun pentru subiectul de la Peștera Muierii și cât de diferiți suntem acum din acest punct de vedere. Ne putem gândi cam care era presiunea infecțioasă, ce agenți infecțioși circulau atunci”, a declarat, pentru Jurnalul Olteniei, conferențiar univ dr. Mihai Ioana.
Oamenii cheie în cercetarea craniului de la Peștera Muierii
În acest proces sunt agrenați specialiști din România, dar și din alte țări. Profesor univ. dr. Mihai G Netea de la Departamentul de Medicină Internă al Universității Radboud, Nijmegen, Olanda, este inițiatorul proiectului și al consorțiului. De asemenea este expert în domeniul identificării și analizei factorilor care determină evoluția genelor sistemului imun; Profesor univ. dr. Concepción de-la-Rua – Departamentul de Genetică, Antropologie și Fiziologie Animală, Universitatea Țării Bascilor, Spania coordonează procesul de secvențiere și analiză a ADN-ul mitochondrial; Profesor univ. dr. Mattias Jakobsson – Departamentul de Biologie Evolutivă al Universității din Uppsala, Suedia este expert mondial în paleogenetică fiind responsabil în cadrul proiectului de secvențierea și analiza genetică avansată a ADN-ului nuclear; Conferențiar univ dr. Mihai Ioana – Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova, expert în domeniul geneticii moleculare, este Medicul Șef al Centrului Regional de Genetică Medicală din Oltenia. Împreună cu Dr. Montserrat Hervella (Bilbao), echipa dr. Ioana a realizat prima izolare și purificare a ADN-ului genomic din probe aparținând Craniului de la Pestera Muierii. Această etapă complexă ce precede procesul de analiză genetică s-a derulat în Laboratorul de Genomică Umană al Universității de Medicină și Farmacie Craiova. De asemenea, participă cercetător știintific principal, gr. III dr. Andrei Soficaru, Laboratorul de Paleoantropologie, Institutul de Antropologie „Francisc J. Rainer”, București – expert în domeniu paleopatologiei. Deoarece necesită multă documentare, în acest proces s-a implicat și dr. Mihai Constantinescu – cercetator știintific, Laboratorul de Paleoantropologie, Institutul de Antropologie „Fr. J. Rainer”, București. Nu în ultimul rând, Adrie Kennis și Alfons Kennis – experți mondiali în remodelare și reconstrucție facială tridimensională fac parte din această amplă cercetare.
Pentru ambele tipuri de studii (analiza ADN-ului nuclear și mitocondrial) s-au luat dinți aparținând craniului de la Peștera Muierii.
“A doua cercetare, în paralel cu prima etapă, dar pe alte probe aparținând aceluiași craniu vizează ADN-ul nuclear. ADN-ul nuclear, componentă cea mai importantă a ADN-ului conține cea mai mare parte a informației. Evident analiza acestuia aduce mult mai multe date, inclusiv culoarea pielii, ochilor, etc. Sunt 25.000 gene care codifică informația pentru 30.000 de tipuri de proteine. Procesul acesta de analiză durează foarte mult cu oamenimotivați științific în această cercetare. Și îi avem. Este o expertiză înaltă. Avem o echipă interesată în evoluția genelor umane, de ce arată acum așa, de ce a fost necesară modificarea acelor variante. Costă foarte mult tot procesul, sute de mii de euro, dar am reușit să cointeresăm din punct de vedere științific oameni de primă mână, care vin inclusiv cu finanțare”, a afirmat conferențiar univ dr. Mihai Ioana.
Reconstituire facială
După finalizarea celor două etape de cercetare, urmează o etapă de reconstituire facială. Directorul Muzeului Olteniei, dr.Florin Ridiche, a precizat că în prima jumătate a anului viitor va fi amenajată în incinta muzeului, o cameră specială unde va fi expus doar craniul și toată istoria sa, iar ulterior când toate studiile vor fi finalizate se va realiza și o reconstrucție facială a craniului.
“Avem experți și în remodelare, construire, este bine să știi și cum arăta persoana respectivă. O să aflăm culoarea ochilor, părului, pielii, avem datele antropometrice, putem afla detaliile acestea. Pornind de la aceste informații, colegii din Olanda, care au piese expuse în cele mai importante muzee ale lumii, se vor ocupa de reconstituirea facială a individului. Într-un spațiu vei avea craniul, piesa originală, va fi proiectat tot procesul de la obținerea mulajului. O să filmăm tot procesul de refacere facială. Cei doi experți, în cadrul atelierului, o să treacă prin toate etapele, de la exponatul original până la modelul reconstituit. O să arate foarte aproape de realitate. Așteptăm toate rezultatele. Oamenii o să vadă craniul și întreaga lui poveste, de la descoperire până la expunere, povestea analizei genetice cu ADN-ul mitocondrial și ADN-ul nuclear, cu rezultatele obținute. O să aibă povestea din punctul de vedere al antropologilor, caracterele esențiale evaluate, pașii până la generarea finalului adică reconstrucția facială. Vrem să facem o hartă a migrației populațiilor și poziția acestui individ din punct de vedere științific foarte apropiat de realitate, poziția în acest proces de migrare în Europa. Acestea sunt obiectivele pe care le vom atinge. Suntem interesați de informație, cum arăta ADN-ul acelui individ, să facem comparație cu ce avem în zilele noastre, să vedem cum arăta fizic și vom avea modelul”, conferențiar univ dr. Mihai Ioana.
