Zeci de bibliotecari din judeţul Dolj s-au întrunit vineri, în Sala Acad. Dinu C. Giurescu a Bibliotecii Judeţene „Aman” pentru a participa la conferinţa anuală a bibliotecarilor. Conferinţa a debutat cu o piesă de teatru susţinută de Trupa de teatru de amatori Cutezătorii a Bibliotecii Judeţene „Alexandru şi Aristia Aman”. Aceştia au susţinut o reprezentaţie a piesei de teatru Cheful suprem, de Tudor Muşatescu. Bibliotecarii au avut ocazia să le împărtăşească colegilor de breaslă, proiectele pe care doresc să le implementeze la nivelul bibliotecii în care lucrează. Alexandra Barbu, bibliotecară la Biblioteca Orăşenească „Mircea Rădina”, Segarcea, de peste 30 ani, le-a vorbit colegilor săi despre două proiecte, unul deja în derulare şi celălalt care va fi demarat în luna mai.Vrea ca istoria localităţii Segarcea să fie cunoscută şi de către tinerii din oraş. Astfel că proiectele iniţiate la Biblioteca „Mircea Rădina”, Segarcea au exact acest scop.
Le vorbesc colegilor mei despre două proiecte, „Cărţile copilăriei”, implementat de Curtea Veche Publishing şi se află sub înaltul patronaj al principelui Nicolae al României. Prin acest proiect, biblioteca a primit o donaţie de aproximativ 30 volume, sunt cărţi repovestite, care nu fac parte din lectura suplimentară a elevilor. Sunt înscrişi în proiect toţi elevii de la cele două instituţii de învăţământ din localitatea Segarcea începând de la clasa a doua şi până la clasa a şaptea, ei vor veni de două ori pe lună la bibliotecă, îşi aleg un titlu din cărţile donate, vom face exerciţii de citire împreună cu profesori, învăţători, voluntari. Proiectul a început anul trecut şi se va continua în fiecare an pentru că vin mereu alţi copii. Vor colora fişe din lecturile respective, vor interpreta diferite roluri.
Alexandra Barbu, bibliotecară
Regalitatea-o pagină în istoria localităţii Segarcea
Celălalt proiect se numeşte “Regalitatea-o pagină în istoria localităţii Segarcea” care demarează pe data de 8 mai. Se desfăşoară şi pe perioada de vară. Se va finaliza în perioada 10-15 august pentru că sărbătorim şi 600 ani de atestare documentară a localităţii Segarcea. Ne-am dorit acest proiect pentru că Segarcea a avut o legătură foarte strânsă cu monarhia în România. Pe terenurile din Segarcea s-a înfiinţat domeniul regal de la Segarcea. A fost un fapt benefic pentru localitate, deoarece s-au construit foarte multe clădiri, şcoli, una în 1889, alta în 1906, de asemenea un hotel în care, astăzi, funcţionează Judecătoria, multe clădiri pe actualul domeniu regal de la Segarcea. De aceea ne-am propus să prezentăm tinerilor din localitate această contribuţie importantă pe care a avut-o regalitatea în dezvoltarea localităţii Segarcea. Am ales un grup ţintă, elevii de la liceu, din clasa a IX şi a X-a. Proiectul va fi reluat în fiecare an. Am trimis o invitaţie principelui Nicolae să vină la o întâlnire atât cu copii, dar şi cu tinerii. Aşteptăm să ni se confirme data la care va ava loc întâlnirea. Am considerat că este bine să le spunem colegilor noştri despre acest proiect fiindcă fiecare localitate deţine date despre istoricul său, dar nu sunt fructificate ca să fie aduse şi în atenţia tinerilor.
Alexandra Barbu, bibliotecară
Biblioteca “Mircea Rădina” din Segarcea dispune de un fond de carte numeros, acest lucru şi datorită numeroaselor donaţii primite.
Suntem o bibliotecă norocoasă, nu ne-au lipsit banii pentru achiziţii, nici pentru dezvoltarea proiectelor, pentru orice cheltuială, în permanenţă Consiliul local a avut grijă să ne acorde fondurile bugetare necesare pentru dezvoltarea activităţii. Nu am aşteptat numai banii de la Consiliul local, ci am intrat în legătură cu diferite asociaţii, cum spuneam Curtea Veche. Ca dovadă am primit cele 30 volume. Ne-am îndreptat şi către persoanele care pot face donaţii. A ajuns o modă ca omul să renunţe la biblioteca personală, îşi fac în casă un bar şi preferă să arunce cărţile.Am încercat să-I depistăm pe cei care renunţă la bibliotecile personale, în acest mod am reuşit să aducem 2.000 volume.Sunt foarte bune deoarece sunt din literarura română şi clasicii literaturii universale. De asemenea am primit recent şi de la Remus Drăghină, un fost cetăţean al oraşului, un vechi luptător anticomunist, care a trăit la Paris. După deces, câteva tinere care s-au ocupat de ce i-a rămas dânsului au venit şi ne-au adus arhiva personală. Ne-au adus şi obiecte care i-au aparţinut dânsului şi am realizat un mic colţ memorialistic. Am intrat în legătură şi cu Cicerone Ioniţoiu, o persoană care a primit titlul de cetăţean de onoare al oraşului Craiova, decedat în urmă cu un an de zile, ne-a donat 300 volume numai despre istoria comunismului.
Alexandra Barbu, bibliotecară
Profesia de bibliotecar este frumoasă şi presupune multă dăruire, dar şi studiu, ne spune Alexandra Barbu.
Dacă vor să ajungă o persoană completă din toate punctele de vedere, locul ideal pentru acesta este biblioteca. Pornind de la cel care mânuieşte cartea şi o pune în mâinile cititorului, în bibliotecă se întâmplă foarte multe lucruri. Dacă într-un anumit sector de activitate mergi numai pe direcţia aceea, în bibliotecă poţi să te dezvolţi şi spre medicină, filozofie, mai multe domenii. Pentru a fi bibliotecar trebuie să studiezi. Specialiştii spun că un bibliotecar nu se poate forma în mai puţin de şase-şapte ani de zile. Vii specializat într-un anumit domeniu, dacă nu eşti pe studii de specialitate. Este foarte greu să prinzi tainele meseriei. Cartea până când o iei din editură şi până o pui în mâinile citirorului, trece prin mai multe procese.
Alexandra Barbu
Nicoleta Traşcă, bibliotecară metodistă la Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman”, cea care îi ghidează pe toţi ceilalţi bibliotecari în activitatea pe care o au de parcurs ne-a relatat care sunt paşii ce trebuie parcurşi pentru a deveni bibliotecar.
Ca şi bibliotecar, dacă vrei să urmezi această meserie trebuie să participi la un concurs, organizat de primăria respectivă când e vorba de bibliotecile locale, din comisia de concurs face parte o persoană de la biblioteca judeţeană. Bibliografia se trimite tot de la biblioteca judeţeană, subiectele se fac la faţa locului. Poate să aibă orice fel de meserie pentru că biblioteca este de tip enciclopedic şi nu prevede un anumit domeniu. Trebuie să promoveze cu o medie peste 7, proba este şi scrisă şi interviu, sunt două etape. În bibliografie introducem manualul de biblioteconomie unde sunt bazele. După doi ani,după ce se angajează trebuie să meargă la cursuri de perfecţionare.Prima dată face un curs de iniţiere, dă examen, apoi urmează un alt modul de actualizare a tuturor informaţiile obţinute.Fac practică, învaţă cum să facă o descriere la o carte, cum să o introducă în baza de date.
Nicoleta Traşcă
Ca să fii bibliotecar în primul rând trebuie să îţi placă, să ai dorinţă de a lucra cu oamenii, cu copii.Un bibliotecar public nu se adresează doar şcolarilor, ci şi adulţilor. Eu lucrez din ‘92 în bibliotecă, este o meserie frumoasă, dar de exemplu nu mi-ar mai plăcea să lucrez doar într-o secţie, să fac doar un singur lucru. Acum se fac angajări de exemplu, cu bibliotecarii locali, şi trebuie să o iei de la zero cu acei bibliotecari locali, am câţiva, anul trecut s-au înfiinţat două posturi în judeţul Dolj, rolul nostru este să-i instruim, să-i iniţiem pe ei, fiind angajaţi anul trecut nu au apucat să meargă la cursuri, nu aveau cum să prevadă în buget şi bani pentru perfecţionare. Mergem în teren, stăm o zi şi lucrăm cu bibliotecarul.
Nicoleta Traşcă
De asemenea, au fost puşi la curent cu programul American Corner, de care dispun nouă oraşe mari din ţară. Toate bibliotecile locale din Dolj sunt dotate din 2010 cu computer, cu internet gratuit.
Sunt doar nouă cornere în ţară, la Târgu Mureş, Baia Mare, Constanţa, Timişoara, Iaşi, Cluj, Bucureşti, Bacău şi noi, Craiova. Se fac foarte multe activităţi, iar multe le facem noi din propriile resurse, Cred că le putem oferi idei, concept de programe pe care ei să le facă ca o replică în bibliotecile locale.
A spus Mădălina Băileşteanu, bibliotecară, Biblioteca Judeţeană “Alexandru şi Aristia Aman”
Soft gratuit de bibliotecă
Ca şi bibliotecari noi am evoluat, vorbesc de cei de la comune, având tehnologie în bibliotecă şi un proiect cu centrul transfrontlier, cu bulgarii, am reuşit să introducem 30 biblioteci locale care să obţină softul de bibliotecă gratuit, acel program, în care pot să-şi introducă cărţile, să facă o descriere aşa cum o avem noi.Prin acest soft îi putem ajuta pe ei, chiar dacă nu au noţiuni clare cum să facă o descriere a cărţii, având acces la baza noastră de date, pot să preia descrierea şi o introduc la ei. Softul este achiziţionat deja prin proiect. Încă nu s-a dat drumul la baza de date deoarece nu este gata clădirea unde va fi acel server, trebuie recondiţionat, tot din banii proiectului.
Nicoleta Traşcă, bibliotecară metodistă
