Creştinii se pregătesc să sărbătorească, mâine, Boboteaza. Boboteaza sau Epifania este sărbătorită la 6 ianuarie de către Biserica ortodoxă dar şi catolică. Boboteaza încheie ciclul celor 12 zile ale sărbătorilor de iarnă care încep în Ajunul Crăciunului.
În greceşte, cuvântul „Bobotează” este numit Teofanie sau Epifanie care se traduce prin “Arătarea Domnului”, adică a Sfintei Treimi. Boboteaza sau Botezul Domnului semnifică retrăirea (nu aniversarea) momentului în care Mântuitorul a fost botezat de Ioan în apele Iordanului, la vârsta de 30 de ani, notează evz.ro.
În ajunul Bobotezei, preoţii merg din casă în casă să binecuvânteze locuinţele creştinilor prin stropirea acestora cu apa sfinţită, numită aghiasmă.
Apa se sfinţeşte de preot în cadrul slujbei Sfeştaniei, organizată în prima vineri din fiecare lună, seara după vecernie, sau când cer credincioşii şi în ziua de Bobotează.
În funcţie de slujba săvârşită pentru sfinţirea acestei ape, aghiasma poate fi de două feluri: aghiasma mică, atunci când se săvârşeşte slujba numită “Sfinţirea cea mică a apei” şi aghiasma mare, când se săvârşeşte “Sfinţirea cea mare a apei”, în ziua de Bobotează.
Aghiasma poartă puterea curată şi sfinţită a harului dumnezeiesc de aceea rămâne la fel de pură tot anul. Dacă prinde un gust neplăcut, se spune că cineva din casa respectivă a comis un păcat foarte grav sau că locuinţa este blestemată.
Aghiasma, utilă şi după Ziua de Bobotează
În ziua de Bobotează, creştinii merg la biserică să ia acasă aghiasma care este pregătită în sticle de către preoţi.
Apa sfinţită se bea timp de opt zile, dimineaţa, ţinând post negru (nu se bea şi nu se mănâncă nimic înainte), din ziua Bobotezei şi până în ziua de 14 ianuarie.
Cu aghiasma mare se pot stropi periodic, casa, curtea, grădina, animalele, ogoarele şi livezile, spre a fi păzite de diavol. De asemenea, cu pocăinţa şi cu binecuvântarea duhovnicului, aghiasma mare se poate lua şi în caz de boli grele.
Fiind încărcată cu darurile dumnezeieşti ale Duhului Sfânt, aghiasma mare a săvârşit adesea minuni, tămăduind bolnavi, apărând de rele şi izbăvind din primejdii pe cei credincioşi.
Ritualuri de Bobotează
Boboteaza cumulează elemente specifice de reînnoire a timpului calendaristic, la riturile creştine adăugându-se practici populare de purificare a spaţiului şi de alungare a spiritelor malefice. În Bucovina, purificarea aerului se făcea, cândva, prin focuri şi fumegaţii, în cadrul unui obicei numit Ardeasca.
Această manifestare avea loc imediat după sfinţirea apei când tinerii se retrăgeau pe locuri mai înalte, având asupra lor cărbuni aprinşi, care fuseseră folosiţi anterior la aprinderea secăluşelor şi aprindeau focurile de Bobotează. Rugul era făcut din vreascuri şi frunze uscate strânse de feciori cu o zi înainte.
Tinerii cântau şi dansau în jurul focului şi săreau peste foc, atunci când acesta se mai potolea, cu credinţa că vor fi feriţi, astfel, de boli şi de păcate.
De Bobotează nu se spală rufe, dar preoţii sfinţesc toate apele, iar preotul se duce la o apă unde va arunca crucea.
Mai mulţi bărbaţi se aruncă în apă ca să recupereze crucea, iar cel care va reuşi să scoată crucea din apă va avea noroc tot anul.
Din bătrâni, se spune că în seara de Bobotează cerurile se deschid, iar femeile nemăritate îşi pot vedea ursitul, dacă pun un mănunchi de busuioc sub pernă şi dacă au ţinut post în Ajun de Bobotează.
În plus, pe la sate, fetele nemăritate obişnuiesc să-şi prepare o turtă foarte sărată din făină de grâu, pe care trebuie să o mănânce înainte de culcare, pentru a li se face foarte sete în timpul nopţii.
Potrivit tradiţiei, dacă fetele visează un bărbat care le aduce apă pentru a le potoli setea, atunci acel bărbat este cel sortit. O superstiţie spune că, fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează se vor mărita în acel an. O tradiţie mai puţin cunoscută este cea a ritualului lumânărilor.
Într-o farfurie cu apă se lasă să plutească două lumânări.
Una reprezintă fata, iar cealaltă reprezintă băiatul. Dacă lumânările sunt atrase una spre cealaltă şi se întâlnesc, atunci fata îşi va uni destinul cu cel al bărbatului iubit.
Masă bogată şi de Bobotează
În ajunul Bobotezei se pregăteşte o masă asemănătoare cu masa din ajunul Crăciunului. Pe masă se aşterne o faţă de masă, aleasă special pentru acest moment, sub faţa de masă se pune fân sau o tavă, iar pe fiecare colţ se pune câte un bulgăre de sare.
Deasupra se aşează douăsprezece feluri de mâncare: coliva- grâu pisat, fiert, îndulcit cu miere şi amestecat cu nucă pisată, bob fiert, fiertura de prune sau perje afumate, sarmale (găluşte), borş de fasole albă în care se fierb colţunaşi mici, umpluţi cu ciuperci, care au colţurile lipite în formă de urechiuşe, borş de peşte, peşte prăjit, plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră, plăcinte cu mac şi multe alte bucate tradiţionale.
În ziua de Bobotează nu există nici un fel de restricţii culinare, din punct de vedere religios. Se spune că este bine să consumăm fiertură de grâu fiert pentru a detoxifia organismul după masa bogată în carne de porc din perioada sărbătorilor de Crăciun. Grâul trebuie bine spălat şi apoi fiert într-o apă în care se poate pune zahăr, vanilie sau scorţişoară obţinând un fel de mâncare asemănator cu orezul cu lapte.
Jandarmii doljeni asigură ordinea publică la Bobotează
Pentru asigurarea unui climat de ordine şi siguranţă publică la manifestările religioase organizate şi desfăşurate cu ocazia Bobotezei, efectivele Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Dolj, în cooperare cu lucrători ai I.P.J. Dolj, Poliţiei Locale Craiova şi I.S.U. Dolj, vor asigura măsurile de ordine publică pentru desfăşurarea în condiţii de siguranţă a acestor activităţi organizate la biserica „Madona Dudu” din Craiova, la activităţile din Portul Calafat, Portul Cetate şi Mănăstirea Maglavit, precum şi la sărbătoarea tradiţională cunoscută sub denumirea de „Botezul Cailor” din municipiul Băileşti.
De asemenea, efective din cadrul Grupării de Jandarmi Mobile Craiova, în cooperare cu lucrători ai I.P.J. Dolj, Poliţiei Locale Craiova şi I.S.U. Dolj, vor asigura măsurile de ordine publică pentru desfăşurarea în condiţii de siguranţă a acestor activităţi organizate la Catedrala Mitropolitană „Sf. Dumitru” din Craiova.
Misiunile jandarmilor au în vedere, în principal, protecţia participanţilor, sprijinirea personalului lăcaşelor de cult în îndrumarea cetăţenilor către zona de împărţire a apei sfinţite, prevenirea şi combaterea oricăror fapte care aduc atingere legilor şi normelor de convieţuire socială, precum şi depistarea, identificarea şi dispunerea măsurilor legale împotriva celor care comit fapte antisociale.
Jandarmii doljeni îi sfătuiesc pe participanţii la aceste manifestări să acorde o atenţie deosebită bunurilor personale, să evite pe cât posibil să aibă la vedere obiecte de valoare care pot atrage atenţia deoarece astfel de evenimente reprezintă momente prielnice pentru infractori, să manifeste spirit de solidaritate, vigilenţă în locurile aglomerate şi să solicite sprijinul jandarmilor aflaţi în dispozitiv în situaţia în care este necesară intervenţia acestora.
De asemenea, jandarmii sfătuiesc cetăţenii să dea dovadă de înţelegere, să respecte indicaţiile forţelor de ordine şi să aştepte cu răbdare împărţirea apei sfinţite fără a crea dezordine.
