Problemele comunităţilor etnice, tradiţiilor, dar şi momentele cheie ale relaţiei plono-române reflectate în presa română au fost dezbătute, ieri, la Universitatea din Craiova.
Aceasta, în cadrul conferinţei „Polonezi în România – doar un trecut de seamă sau şi un viitor promiţător?”, organizată de Centrul de Limbă şi Cultură Poloneză din cadrul Universităţii din Craiova şi Ambasada Republicii Polone la Bucureşti.
Înainte de începerea conferinţei, în foaierul Sălii Albastre a Universităţii din Craiova, a fost prezentat vernisajul expoziţiei „Zbor deasupra Poloniei”, în care polonezul Kacper Kowalski, câştigător al premiului World Press Photo 2009, surprindea Polonia prin mai multe fotografii făcute de la înălţime.
Conferinţa, găzduită de Universitatea din Craiova, l-a avut ca oaspete de seamă pe Ambasadorul Poloniei la Bucureşti, E.S. Marek Szczygieł.
Excelenţa Sa a declarat, pentru Ediţie Specială, că relaţiile dintre România şi Polonia sunt foarte bune, chiar şi din punct de vedere economic.
Este vorba despre consolidarea relaţiilor bilaterale dintre Polonia şi România şi avem o intenţie pentru o prezenţă mai vizibilă, mai puternică aici în zona Olteniei şi în Municipiul Craiova. Pentru noi este o ocazie bună pentru prezentarea Poloniei prin expoziţia fotografiei aeriene şi conferinţa de astăzi, despre comunitatea poloneză, este şi o ocazie bună pentru promovarea relaţiei strategice şi parteneriatul dintre Polonia şi România. Avem un dialog foarte bun, un dialog politic, avem contacte pe nivel înalt şi avem o relaţie economică foarte bună, un schimb comercial cu valori de 4 miliarde de euro, anul curent, şi avem 800 de companii poloneze, cu capital polonez aici în România şi aşteptăm o creştere în continuare.
E.S. Marek Szczygieł, Ambasadorul Poloniei la Bucureşti
În cadrul conferinţei poloneze Ambasadorul a ţinut să spună că este bucuros de o nouă prezenţă în Craiova, acesta mai a mai vizitat Craiova şi cu alte ocazii.
Ambasadorul a subliniat faptul că minoritatea poloneză din România este tratată foarte bine şi că nu putem vorbi despre niciun fel de discriminare asupra ei, aşa cum se întâmplă, poate, cu alte minorităţi prezente în ţara noastră. Marek Szczygie consideră că această minoritate poloneză, ce trăieşte alături de români pe teritoriul ţării noastre, este foarte importantă pentru apropierea relaţiilor dintre România şi Polonia.
Pentru mine, ca şi ambasador, este foarte important faptul că această minoritate poloneză, care este aici în România, contribuie foarte mult la strângerea relaţiilor româno-polone.
A spus Ambasadorul Poloniei la Bucureşti, Marek Szczygieł
Nicolae Panea, decanul Facultăţii de Litere, din cadrul Universităţii din Craiova, a luat cuvântul în cadrul conferinţei şi a prezentat iniţial programul după care s-a desfăşurat conferinţa de ieri, vorbind apoi despre revista Carmina Balcanica, revistă lansată cu ocazia evenimentului de ieri.
Domnule ambasador, stimaţi oaspeţi, dragi colegi, şi mai dragi studenţi, activitatea noastră în continuare se va desfăşura pe două paliere, este vorba despre prezentarea unui număr recentisim al revistei Carmina Balcanica, un număr dedicat minorităţii poloneze din România şi, în a doua parte a acestei zile, o suită de referate care vor vorbi dintr-o perspectivă multiplă despre relaţiile dintre cele două ţări. Carmina Balcanica este la al şaselea an de viaţă şi al treisprezecelea număr editorial şi istoria ei este legată. Această revistă continuă practic activitatea Institutului de Balcanistică din Craiova, institut de balcanistică destul de activ, cu o existenţă din ce în ce mai complicată şi care, în trecut, a fost complicat în mod fericit, prin extinderea lui spre studierea culturilor est-europene şi în felul acesta, revista de astăzi, numărul de astăzi al revistei se deschide către Polonia, pe care oricât am vrea noi să o tragem în Balcania, rămâne acolo în nordul Moldovei.
A declarat Nicolae Panea, decanul Facultăţii de Litere din cadrul Universităţii din Craiova
În încheiere, decanul Facultăţii de Litere a invitat-o pe Mihaela Albu, profesor universitar dr., director fondator al revistei, să prezinte ultimul număr apărut.
Despre revista Carmina Balcanica ne-a dat mai multe detalii Mihaela Albu, directorul fondator al revistei
Revista Carmina Balcanica, cel mai recent număr apărut ieri noapte, este dedicat minorităţii comunităţii poloneze din România. O să întrebaţi, probabil, de ce se numeşte Carmina Balcanica, ce legătură are cu Polonia. Iniţial, în 2008, când am început această revistă împreună cu mai mulţi colegi, printre care, în special, scriitorul Dan Anghelescu, de la Bucureşti, şi scriitorul Marius Chelaru, de la Iaşi, am hotărât să dedicăm fiecare număr unei ţări. Am început firesc cu România şi am continuat cu mai multe ţări din spaţiul sud-est european, nu neapărat balcanic. De câteva numere, am convenit împreună să dedicăm o parte din revistă minorităţilor din România. Am început firesc alfabetic cu albanezi, armeni ş.a.m.d. şi coincidenţa fericită a făcut ca acum, în luna aceasta, cu acest prilej, să vină rândul comunităţii poloneze. Nu a fost special, dar, cum nimic nu este întâmplător, iată că revista este jumătate dedicată comunităţii poloneze. Am avut bucuria să începem să deschidem revista cu un articol al domnului ambasador al Poloniei la Bucureşti, despre comunitatea poloneză din România. Revista ca atare va merge în multe ţări din lume, aşa cum au mers şi alte numere, şi pentru că Universitatea din Craiova, Facultatea de Litere, ne sprijină. Sperăm ca, în continuare, ea să plece în şi mai multe alte ţări. Proiectele noastre de legături româno-poloneze nu se opresc aici.
Mihaela Albu, profesor universitat dr., director fondator al revistei Carmina Balcanica
La conferinţă a fost prezent şi secretarul de stat al Guvernului României, Amet Aledin, care a vorbit despre minorităţile etnice prezente în România.
În România, în momentul de faţă există 20 de comunităţi etnice, unele mai mari, ceea ce priveşte numărul membrilor, altele mai mici. Ideea este că, aceste comunităţi etnice îmbogăţesc spaţiul spiritual al ţării noastre. De altfel, suntem pe locul doi în ceea ce priveşte numărul comunităţilor etnice după Ucraina, în Europa, ceea ce înseamnă foarte mult. Sunt comunităţi istorice, comunităţi vechi, comunităţi cu o istorie îndelugată, cu o bogăţie extraordinară a tradiţiilor, iar eu am reprezentat comunitatea în această ţară, pentru că eu însumi sunt membru a unei comunităţi etnice, după cum probabil v-aţi dat seama şi după numele meu. Sunt în Parlamentul României de opt ani, faptul că am lucrat la o teză de doctorat, care se referă la comunităţile etnice, m-au făcut şi pe mine să cunosc din ce în ce mai bine ceea ce înseamnă aproapele meu, ceea ce înseamnă cel de lângă mine, membru al unei alte comunităţi etnice. Pentru mine este o bucurie deosebită să vin aici la Craiova. Eu, un tătar, să vin la Craiova şi să particip la o acţiune dedicată comunităţii poloneze. Este într-adevăr un lucru important pentru mine, pentru ceea ce gândesc despre comunităţile etnice. Spuneam că aceste comunităţi etnice au o istorie indelungată aici în România. Istoria, de altfel, reprezintă, fără îndoială, esenţa fiinţei unei naţiuni, care se raportează la date, se raportează la evenimente, se raportează la personalităţi, iar istoria Poloniei este o istorie bogată foarte.
A declarat Amet Aledin, secretarul de stat al Guvernului Românie
În opinia secretarului de stat, Amet Aledin, România este un exmplu pentru Europa în ceea ce priveşte convieţuirea interetnică.
Lucram la teză şi constatam că între naţiunea tătară şi naţiunea polonă, nu au fost numai momente de prietenie, au fost şi multe momente tensionate. Dar aici în România, noi, urmaşii acelor oameni care se luptau, venim şi dezvoltăm proiecte, vorbim în cadrul unor simpozioane, ne cunoaştem reciproc, ceea ce înseamnă mult. România ne-a oferit nouă, comunităţilor etnice, cadrul inclusiv legistlativ de a ne dezvolta. România reprezintă un exemplu pentru ceea ce înseamnă convieţuirea interetnică, un exemplu pentru Europa şi nu numai. În România au fost promovate legi dedicate exclusiv comunităţilor etnice.
A mai spus Amet Aledin secretar de stat
„Pentru noi, Polonia este un exemplu în absorbţia fondurilor nerambursabile”
Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Dolj, Ion Prioteasa, a participat la vernisajul expoziţiei „Zbor deasupra Poloniei“. Cu această ocazie, Ion Prioteasa, preşedintele CJ Dolj, a evidenţiat bunele relaţii dintre cele două state, apreciind că la consolidarea acestora contribuie în mod semnificativ şi legătura specială stabilită pe plan local, îndeosebi în domeniile culturii şi educaţiei.
Suntem onoraţi să fim alături de Excelenţa Sa, domnul ambadasor Marek Szczygieł, de reprezentanţi ai mediului universitar din cele două ţări, precum şi de exponenţi ai administraţiei publice la un eveniment important, menit să marcheze bunele relaţii româno-poloneze. De-a lungul timpului, Craiova a fost unul dintre municipiile strâns legate de această comunitate, un oraş care, în 1939, a oferit găzduire refugiaţilor polonezi care se retrăgeau din calea unui război ce nu le aparţinea. Cred că pot spune, fără să greşesc, că relaţiile solide pe care le avem astăzi se datorează personal Excelenţei Sale, care a ştiut să găsească, alături de noi, acel filon sufletesc ce ne apropie. De altfel, la Craiova vedem frecvent organizate evenimente care privesc în mod direct comunitatea poloneză, ceea ce face ca relaţiile dintre ţările noastre, ambele membre ale marii familii europene, să fie consolidate în sens ascendent, de jos în sus. Pentru noi, Polonia este un exemplu mai ales în domeniul absorbţiei fondurilor nerambursabile şi sunt convins că oficialii celor două state îşi vor da mâna, ori de câte ori va fi nevoie, pentru a rezolva marile probleme ale comunităţii europene.
A declarat preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa
