În Craiova au existat în timpuri străvechi, construcţii subterane istorice folosite ca sistem de apărare. Sub municipiul Craiova exista o reţea de tuneluri, descoperită în 1974, care lega fostele case boiereşti. Cetatea dacică Pelendava, de lângă Craiova, avea un tunel care ieşea la malul drept al Jiului, lung de 2 kilometri.
De asemenea, în satul Leamna de Sus există o gură de tunel, care lega localitatea de centrul Craiovei, pe un traseu lung de 13 kilometri. Toma Rădulescu, muzeograf şi istoric ne-a dezvăluit că în subteranul Craiovei ar fi existat aproximativ trei tuneluri pe unde puteai evada în caz de pericol. Începând de la Casa Băniei se întindea reţeaua de tuneluri.
O parte dintre tuneluri le-am şi văzut. Ca orice sistem de fortificaţie, fiind aşezat pe un vârf de deal, dumnevoastră aveţi o altă imagine a Jiului, Jiul nu curgea pe unde curge acum, în vechime prin secolul 10-14 curgea aproape de Dealul Mitropoliei unde este acum Mitropolia. Nu era îndiguit ca acum şi, probabil, în urma unor ploi torenţiale, unui cutremur s-a deplasat albia, cursul Jiului mai spre răsărit şi au rămas nişte bălţi unde e stadionul Oblemenco. Eu am apucat bălţile care pe urmă au fost asanate, balta Gianoglu a aparţinut lui Gianoglu, un boier de origine fanariotă, care s-a căsătorit cu sora lui Nicolae Bălcescu. Unde este Mânăstirea Jitianu era o zonă mlăştinoasă, care a produs multe necazuri Craiovei şi spre această zonă mergea un tunel chiar din depărtare care lega Casa Băniei şi a fost desfiinţat de construcţii. Aveau un sistem din acesta secret cu uşi întărite dacă agresorii pătrundeau, ieşeau din încercuire şi fugeau, aveau zone de retragere. Un tunel trecea din Piaţa Veche până aproape de Hotelul Minerva, era semnalat până s-a făcut Hotelul Minerva. Erau mai multe, unul care mergea la Jiu, altul care trecea şi ajungea în Piaţa Veche legat de Hanul Hurez unde venea domnitorul Brâncoveanu şi dacă veneau turcii sau austriecii, puteau să se retragă, să scape cu viaţă. Altul mergea până unde este restaurantul Periniţa. Erau nişte tuneluri cu nişă unde să pui lumina, nu era de pământ simplu, era bine organizat.
Toma Rădulescu, muzeograf
Şi elevii din acele vremuri foloseau tunelurile ca escapadă
Tunelurile nu se mai văd din cauza comuniştilor, Eu am apucat în anii 1950 la o expoziţie de agricultură, le era frică că vin oameni care sunt contra regimului şi au dat dispoziţie să le şteargă, să le dărâme. De exemplu, în Piaţa Veche, fusese şcoala evreilor, care se numea Lumina. Şcoala Lumina a devenit internatul liceului Fraţii Buzeşti şi pentru că pe acest tunel fugeau copiii, internatele nu aveau regim ca acum şi când şi-a dat seama pe unde fug în oraş şi i-a prins miliţia, gândindu-se că ei conspiră împotriva regimului au zidit tunelul, au vrut să nu afle nimeni, l-au dat la informaţii secrete.
Mai spune muzeograful
Proiect de întărire a centrului Craiovei
Le-au făcut boierii Craioveşti şi urmaşii lor, marii bani ai Craiovei, era sediu administrativ şi era vizat, acest sistem l-a mai descoperit şi Vais când austriecii au ocupat Oltenia. Sunt nişte hărţi cu un proiect de întărire a centrului Craiovei, o hartă a lui Vais, era un ofiţer austriac, care a dorit să fortifice oraşul, era o practică militară folosită în mai multe zone: Bucureşti, Brăila, Transilvania.
Toma Rădulescu
Pivniţe în zona Inspectoratului Şcolar Dolj
Sub inspectorat erau pivniţe din timpul lui Brâncoveanu, Hanul Hurez se întindeau până aproape de Biserica Madona Dudu. Ţineau produsele lor, un fel de magazii, în timpul lui Brâncoveanu, era un târg internaţional, dura de pe 15 august până pe 8 septembrie. Craiova nu e ca acum, unde era Dealul Mitropoliei, era abrupt.
Toma Rădulescu
