Astăzi, lumea întreagă marchează Ziua Mondială pentru Combaterea Deşertificării. Data de 17 iunie a fost proclamată astfel de către Adunarea Generală în anul 1994 (rezoluţia 49/115). În acelaşi an a fost adoptată Convenţia Naţiunilor Unite pentru Combaterea Deşertificării, iar statele lumii au fost invitate să dedice această zi mediatizării necesităţii cooperării internaţionale pentru combaterea deşertificării şi efectelor secetei, precum şi implementării Convenţiei.
În acest an, Ziua Mondială pentru Combaterea Deşertificării se desfăşoară sub sloganul “Pământul aparţine viitorului: lasă clima să o dovedească!”. Acest slogan evidenţiază beneficiile politicilor de gestionare a terenurilor durabile, având în vedere cerinţele de adaptare la schimbările climatice. De această gestionare durabilă depinde creşterea rezistenţei ecosistemelor dar şi dezvoltarea comunităţilor. Aceasta, prin îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă, mai ales în zone uscate.
Obiectivele campaniei din acest an sunt: creşterea atenţiei acordate terenurilor şi solurilor în adaptarea la schimbările climatice, implementarea suportului pentru gestionarea durabilă a terenurilor.
Campania 2014 a Zilei mondiale pentru combaterea deşertificării şi a secetei a început pe continentul african odată cu marcarea — Zilei Wangari Maathai — la 3 martie 2014, în Lesotho. Lesotho este o ţară cu 2 milioane de locuitori. Aici doar 8% din teren este foarte productiv.
La nivel mondial, mai mult de o jumătate din toate terenurile agricole sunt moderat şi sever degradate, conform Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO).
În peste 100 de ţări, un miliard de oameni din populaţia de 6 miliarde a lumii sunt afectaţi de deşertificare.
Revenind pe meleaguri autohtone, trebuie să spunem că încă din 1977 Doljul trece printr-un amplu proces de deşertificare. În judeţul nostru, cea mai afectată zonă este cea cuprinsă între Calafat, Poiana Mare, Sadova, Bechet, Dăbuleni şi Dunăre. Această zonă se întinde pe o suprafaţă de 104.600 de hectare. Prezenţa unor soluri nisipoase, care nu reţin apa, imprimă, cel puţin părţii sudice a Doljului, caracterul de zonă semiaridă, cu accente de aridizare (adâncirea nivelului freatic) şi chiar de deşertificare (dispariţia covorului vegetal). An de an, seceta afectează agricultura Doljului. În 2012, peste 30.000 de hectare de porumb au fost afectate şi aproape 19.000 de hectare de floarea-soarelui. Acesta este numai un exemplu. Şi alte culturi au fost compromise, iar legumele cultivate de ţărani în solarii nu mai sunt nici ele cum au fost. Producţia este tot mai scăzută. În grădinile lor oamenii fie şi-au instalat sisteme de irigaţii, fie au improvizat unele.
În 2013, potrivit unei centralizări, făcută exact în urmă cu un an, de ANIF Dolj arată că în acest an au fost contractate 18.000 de hectare de teren, din 160.000 de hectare – suprafaţa pe care ANIF ar putea-o iriga. La nivelul judeţului Dolj au fost constituite şi câteva zeci de organizaţii ale udătorilor, însă nu toate sunt funcţionale.
Deşertificarea este considerată una din principalele probleme socio-economice globale, în special din cauza legăturii reciproce dintre degradarea terenurilor şi producţia alimentară.
“Ziua mondială pentru combaterea deşertificării”, marcată la “Aman”
Biblioteca Judeţeană “Alexandru şi Aristia Aman” se implică în organizarea de evenimente dedicate cauzei. Astfel, astăzi marchează “Ziua mondială pentru combaterea deşertificării”, în cadrul proiectului “Împreună pentru un mediu mai curat”, alături de Agenţia pentru Protecţia Mediului Craiova.
Cu acest prilej este organizată o acţiune de informare în afara bibliotecii. Elevii de la Colegiul Naţional “Carol I” înscrişi în proiect, însoţiţi de prof. dr. Lidia Năstasie, consilieri de la Agenţia pentru Protecţia Mediului: Octavian Popa şi Robert Georgescu şi bibliotecara Carmen Tică, vor merge la Bechet să vadă portul şi apoi punctul de alimentare cu apă a canalului magistral al Sistemului de irigaţii Sadova-Dăbuleni. După această informare la faţa locului, vor merge la Dăbuleni la Staţiunea de Cercetări şi Dezvoltare a Culturilor pe Nisipuri.
Prin amabilitatea doamnei directoare Aurelia Diaconu, elevii vor vizita parcela martor unde se păstrează dunele de nisip aşa cum erau înainte de începerea proiectului de deşertificare prin: nivelarea dunelor, plantarea în caroiaj a perdelelor de protecţie din salcâmi pentru stabilizarea nisipului şi construirea sistemului de irigaţii. Tot aici se vor întâlni cu specialişti din cadrul staţiunii şi cu primarul oraşului Dăbuleni pentru a primi mai multe informaţii şi eventuale lămuriri. La întoarcere, participanţii la această informare, vor vizita plantaţiile de salcâmi pentru stabilizarea nisipurilor, la plantarea cărora,unii dintre ei chiar au participat. Prin această acţiune, biblioteca publică împreună cu partenerii săi, se implică activ în sprijinul comunităţii invitând elevii să ia parte la o lecţie inedită de geografie a judeţului, să cunoască problemele acestei zone şi modul cum comunităţile locale, în colaborare, se străduiesc să găsească soluţii pentru o dezvoltare durabilă. Sperăm că dintre ei se vor recruta viitorii specialişti, întreprinzători şi de ce nu, viitorii lideri care vor şti să ia cele mai bune decizii privind această parte de ţară. În acelaşi timp, sperăm să îi încurajăm şi pe localnici în bunele practici pentru combaterea deşertificării.
Au transmis reprezentanţii Bibliotecii Judeţene Alexandru şi Aristia Aman
