Duminica Cincizecimii, a Pogorârii Sfântului Duh sau a Rusaliilor, este numită în popor şi Duminica Mare. Aceasta este sărbătoarea anuală a Pogorârii Sfântului Duh peste Sfinţii Apostoli, eveniment foarte important din viaţa Bisericii. Sărbătoarea cade întotdeauna duminica, la zece zile după Înălţare şi la 50 de zile după Paşte. Rusaliile reprezintă, totodată, sărbătoarea întemeierii Bisericii creştine, pentru că, în aceeaşi zi, în urma cuvântării Sfântului Apostol Petru, s-au convertit la creştinism aproximativ 3.000 de oameni, care au alcătuit cea dintâi comunitate creştină din Ierusalim, nucleul Bisericii de mai târziu. Potrivit mărturiilor apostolilor, Duhul Sfânt, sub chipul unor limbi de foc, i-ar fi umplut de darurile sale pe aceştia.
Pentru început, apostolii au căpătat puterea de a vorbi în limbi străine, necunoscute de ei până atunci. Spre mirarea multor oameni aflaţi în Ierusalim, cei 12 au început să facă învăţătura Mântuitorului în diferite limbi, deşi aceşti ucenici erau cunoscuţi de mulţi dintre cei prezenţi ca fiind evrei simpli, în niciun caz preocupaţi de învăţarea limbilor străine. Apoi, apostolii au ieşit în toată lumea, săvârşind minuni, întorcând pe păgâni de la închinarea idolilor şi aducând la credinţă de la oameni simpli la împăraţi. Începutul a avut loc chiar în acea zi a Pogorârii Duhului Sfânt, când, în urma predicii apostolului Petru, 3.000 de “suflete” au crezut în Hristos, alcătuind prima comunitate creştină.
Creştinii au preluat obiceiul Rusaliilor de la romani
Sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt a fost numită, în româneşte, Rusalii, de la sărbătoarea trandafirilor din lumea romană, consacrată cultului morţilor. Creştinii au preluat obiceiul roman, făcând din sâmbăta de dinaintea Rusaliilor una din zilele de pomenire generală a morţilor. În unele zone ale ţării, în sâmbăta Rusaliilor se împart oale împodobite cu flori, cu un colac deasupra, pentru pomenirea morţilor. În duminica Rusaliilor se împart farfurii frumos împodobite, pentru vii. Potrivit tradiţiei Bisericii Ortodoxe, lunea de după duminica Rusaliilor este consacrată proslăvirii Sfintei Treimi (Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh). Astfel, sărbătoarea are consacrate două zile.
Faimosul joc al Căluşarilor, specific Rusaliilor
În ajunul Rusaliilor se ţin Moşii de vară sau de RUSALII – cu târguri unde oamenii găsesc cele necesare pomenilor, dar şi prilej de veselie. Se crede că sufletele morţilor (moşilor), după ce părăsesc mormintele în Joia Mare (cea de dinaintea Paştilor), se preumblă printre cei vii.
De Rusalii, este obişnuit şi faimosul joc al căluşarilor, constând în săritul peste foc pentru a scăpa de iele (zâne rele). Tot de Rusalii, în biserici se aduc ramuri verzi de tei sau de nuc, care se binecuvintează şi se împart credincioşilor. Acestea simbolizează limbile de foc ale puterii Sfântului Duh pogorât peste apostoli. În România, sunt două zile libere oficiale: duminica Rusaliilor şi luni, a doua zi de Rusalii.
Căluşari din întreaga ţară s-au strâns la Craiova
În Craiova, zilele dedicate Rusaliilor au fost celebrate cu multă voie bună. Sărbătoarea a început încă de duminică dimineaţa, când în Piaţa Mihai Viteazul s-au adunat căluşari atât din Dolj, cât şi din Ardeal sau Olt. Cele zece cete de căluşari s-au mutat apoi în Parcul “Nicolae Romanescu”, transformând străzile Băniei în scene uriaşe de dans.
Căluşul, considerat dans războinic, a continuat, în aceleaşi tonuri, şi ieri. Sute de craioveni s-au adunat în centrul Cetăţii Banilor pentru a-i admira atât pe cei mai mici căluşari, cât şi pe cei mai experimentaţi.
Noi facem Alaiul Căluşului Oltenesc, un proiect care bucură pe toată lumea. Este un proiect stradal, care debutează întotdeauna în Piaţa Mihai Viteazul sau în Piaţa William Shakespeare. După ce căluşarii joacă în acest spaţiu, merg în alai, într-o paradă de port popular, către Parcul “Nicolae Romanescu”, unde se întâmplă aceleaşi lucruri. Căluşarii noştri vor juca în toată această săptămână a Rusaliilor. Aşa se face de când există acest dans. Există 90-100 dansuri căluşăreşti şi niciun căluşar nu le ştie pe toate, oricât de multă experienţă ar avea. La Craiova sunt prezenţi căluşari din Ardeal, din Olt care sunt deosebiţi, pentru că Oltul excelează în Căluş. Îi aşteptăm pe craioveni să fie alături de noi. Avem de la copii până la căluşari cu experienţă.
A declarat Amelia Etegan, directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Dolj
«Alaiul Căluşului Oltenesc» se află la cea de-a XVI-a ediţie
Rusaliile semnifică pentru mine o sărbătoare specială. Eu joc Căluşul şi m-a învăţat acest joc învăţătoarea mea. Îmi place foarte mult şi vreau să devin cât mai bun pe viitor.
A spus Ştefăniţă Marin, elev la Liceul Teoretic «Henri Coandă»
Am învăţat să joc Căluşul de la profesorii care predau la Ansamblul din Pieleşti, de şapte ani de zile practic acest dans. Zilnic repetăm să nu uităm paşii şi să fim cei mai buni. Ne înfrăţim şi cu alte ansambluri şi legăm prietenii.
A spus Vlăduţ Popa
