România decide duminică, 25 mai, care sunt reprezentanţii ţării în Parlamentul European. În judeţul Dolj sunt înregistrate 585.784 de persoane cu drept de vot. Dintre acestea, 505.236 persoane au cărţi de identitate, restul, buletine de tip vechi.
Doljenii au la dispoziţie 525 de secţii de votare pentru a-şi exprima opţiunea pe 25 mai.
Doljul a primit 644.398 de buletine de vot şi 2652 de ştampile cu menţiunea “Votat”. De asemenea, au fost distribuite, judeţului nostru, 552.807 autocolante cu menţiunea votat.
Joi, vicepremierul Gabriel Oprea a susţinut o videoconferinţă cu prefecţii pe marginea organizării alegerilor. Oprea a spus că apreciază tot ceea ce s-a făcut şi că au fost respectate termenele şi prevederile legale. Va trebui să îl credem pe cuvânt, pentru că mai multă lipsă de transparenţă ca acum nu am mai văzut.
Ce trebuie să ştiţi
Procesul de votare va începe la ora 7 şi se va încheia la ora 21. Dacă vă aflaţi în localitatea de reşedinţă puteţi vota pe listele permanente. Dacă duminică sunteţi însă într-o altă localitate puteţi vota pe listele speciale.
Cetăţenii români cu domiciliul în România îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile din ţară în baza cărţii de identitate, cărţii electronice de identitate, cărţii de identitate provizorie, buletinului de identitate, paşaportului diplomatic, paşaportului diplomatic electronic, paşaportului de serviciu, paşaportului de serviciu electronic sau a carnetului de serviciu militar, în cazul elevilor din şcolile militare, după caz.
Cetăţenii români care în ziua de referinţă se află în străinătate îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile de votare organizate în afara ţării, în baza cărţii de identitate, cărţii electronice de identitate, cărţii de identitate provizorie, buletinului de identitate. Românii cu domiciliul în străinătate votează în baza cărţii de identitate provizorie, paşaportului diplomatic, paşaportului diplomatic electronic, paşaportului de serviciu, paşaportului de serviciu electronic, paşaportului simplu, paşaportului simplu electronic sau a paşaportului simplu temporar, după caz.
Trebuie să mai ştiţi că pe buletinele de vot
prima poziţie este ocupată de PDL.
Poziţia a doua pe buletinul de vot este ocupată de PMP. În cea de-a treia căsuţă de pe buletinul de vot se află UDMR.
PSD-UNPR-PC se regăseşte pe ce-a de-a patra poziţie, iar poziţia a 5-a este ocupată de PNL.
Pe 6 se află PRM, poziţia 7 este ocupată de Alianţa Naţională a Agricultorilor, pe 8- Partidul Dreptăţii Sociale, pe 9-Partidul Noua Republică, iar pe 10- Partidul Verde.
Partidul Forţa Civică se află pe poziţia a 11-a, urmat de Partidul Ecologist Român – poziţia 12, Partidul Alternativa Socialistă – 13, PNŢCD – 14 şi Partidul Poporului Dan Diaconescu – 15.
Poziţia 16 de pe buletinele de vot este ocupată de candidaţii independenţi.
Cum puteţi sesiza neregulile la ALEGERILE EUROPARLAMENTARE 2014
Conform art. 46, alin. (17) din Legea nr. 33/2007, orice alegător prezent în secţia de votare pentru exercitarea dreptului la vot poate sesiza în scris nereguli produse în timpul procesului de votare. Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, sau în lipsa acestuia, locţiitorul său, va primi şi va înregistra sesizarea.
Conform art. 385- 391 din Titlul IX InfracŢiuni electorale Şi Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal, cu modificĂrile Şi completĂrile ulterioare, se considerĂ infracţiune electoralĂ oricare din urmĂtoarele fapte:
– Frauda la vot: Fapta persoanei care votează fără a avea acest drept, ori votează de două sau mai multe ori sau introduce în urnă mai mule buletine de vot decât are dreptul un alegător. De asemenea, se consideră fraudă la vot utilizarea unei cărţi de alegător sau a unui act de identitate nul ori fals sau a unui buletin de vot fals. Oricare din aceste fapte se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.
– Împiedicarea exercitării drepturilor electorale se poate face prin: împiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exerciţiu al dreptului de a alege sau de a fi ales, sau prin atacul, prin orice mijloace, asupra locaţiei secţiei de votare. Împiedicarea dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani, în timp ce persoanele care exercită un atac asupra locaţiei secţiei de votare riscă pedeapsa cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
– Coruperea alegătorilor se pote face prin oferirea sau darea de bani, de bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidaţi sau un anumit candidat. * Nu intră în categoria bunurilor menţionate cele cu valoare simbolică, inscripţionate cu însemnele unei formaţiuni politice. Coruperea alegătorilor se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
– Violarea confidenţialităţii votului – Violarea, prin orice mijloace, a secretului votului se pedepseşte cu amendă.
––––
La începutul campaniei electorale am demarat şi noi campania «Nu-i mai lăsa să fure! Votează!»
Vă spuneam atunci că este important ca fiecare dintre noi să meargă la urne, să aleagă pe cine crede mai bine de cuviinţă. Stând acasă nu facem altceva decât să îi lăsăm pe alţii să decidă viitorul nostru, în locul nostru şi să dăm şansa, celor care vor să o facă, să ne fure votul.
Reiterăm cele scrise atunci: ”La fiecare alegeri asistăm la scene care nu au nicio legătură cu democraţia. La cele din 2012, listele electorale au fost măsluite. Mulţi alegători au aflat cu surprindere că votaseră deşi nu ajunseseră la urne. Şi morţii au ajuns, se pare, să voteze şi aşa ne-am ales cu deja celebra zicală: “Mortul nu se întoarce de la groapă, decât să voteze”.
Mai rău, directori de instituţii, bineînţeles membri de partid, că aşa e pe la noi, în cele mai multe cazuri, nu ajungi în funcţie că eşti deştept şi competent ci pentru că faci exact ce cere partidul, au mers în comune şi, împreună cu edilii locali, au ameninţat oamenii că vor rămâne fără ajutoarele sociale dacă nu votează cu cine spun ei.
Profită de bătrâni cu urna mobilă. Merg la ei la poartă şi le spun: “Nu mai veniţi până la Şcoală (unde e secţia de votare) Şi vă Şi arĂt unde să puneţi Ştampila, ca să nu vă încurcaţi”. Mai este operaţiunea “găleata”. Membri de partid bat din poartă în poartă şi le oferă oamenilor, chipurile materiale electorale, găleţi, ligheane, ori chiar pungi cu făină, zahăr, orez şi ulei.
Se dă şi banul jos pentru vot. Cum se face asta? Reprezentantul partidului pe zonă merge la om acasă, la capul familiei, îi dă milionul (în multe cazuri şi mai puţin, iar unii acceptă doar o bere). Omul ia banul şi îşi convinge familia să voteze cu un anumit candidat, partid. Toate astea fac ca după ziua alegerilor, românii să se plângă de aleşi că nu fac nimic pentru ei. E prea târziu, răul a fost făcut. Pentru o bere şi o găleată şi-au amanetat următorii ani din viaţă, iar acum trebuie să suporte consecinţele atât ei, cât şi ceilalţi români. Există şi oameni care merg la vot fără să fie racolaţi de partide.
La fiecare scrutin speră ca de data aceea să ia decizia corectă. E o alegere pe care o fac după ce au asistat la o campanie electorală în care, ca de obicei, li s-au promis multe. Fie că au crezut ce au auzit, fie că aleg “răul cel mai mic”, merg totuşi la vot.
Mulţi români însă, sătui de minciuni, sătui de promisiuni neonorate, sătui de traiul greu pe care îl duc, nu mai merg să voteze. Aceşti oameni nu mai vor să fie dezamăgiţi aşa că aleg să nu mai aleagă. Numai că procedând astfel le dau ocazia politicienilor să le fure voturile.
Pentru românii care nu mai cred avem următorul sfat: Votaţi! Nu aveţi pe cine? Nu-i nimic. Mergeţi la urne, invalidaţi-vă votul, nu-i mai lăsaţi să fure! Pentru toţi ceilalţi: Votaţi, dar nu-i mai lăsaţi să fure!”
Pe reţeaua de socializare, FACEBOOK, atât de plăcută de politicieni, am lansat şi provocarea “X şi 0 pe 25 mai”. Aceasta se adresează tuturor celor care vor să protesteze faţă de clasa politică din România.
