Bisericile de lemn din nordul Olteniei, dar şi cele din sudul Transilvaniei au fost incluse pe lista celor mai ameninţate situri culturale din Europa. Anunţul a fost făcut duminică, la Viena, la Congresul moştenirii culturale.
Lista a fost întocmită în cadrul programului “The 7 Most Endagered”, lansat în 2013 de fundaţia Europa Nostra şi Banca Europeană de Investiţii şi a fost aleasă de consiliul director al Fundaţiei Europa Nostra din 11 obiective.
Aceste obiective au fost selectate de o comisie consultativă internaţională, formată din experţi în istorie, arheologie, arhitectură şi finanţe, iar nominalizările au fost făcute de organizaţii ale societăţii civile şi de instituţii publice din toată Europa.
Aceste monumente şi situri au fost selectate luându-se în considerare nu numai moştenirea lor remarcabilă şi valorile lor culturale, ci, de asemenea, şi pericolul grav cu care acestea se confruntă. Angajamentele comunităţilor locale şi dedicarea diferitelor organisme publice sau private de a le salva au fost considerate vitale. Un alt criteriu important a fost potenţialul acestor situri de a stimula dezvoltarea socio-economică.
A declarat Piet Jaspaert, preşedinte al juriului „The 7 Most Endangered”
Lista constituie un instrument important în ceea ce priveşte promovarea în rândul publicului a subiectului patrimoniului cultural ameninţat al Europei.
A afirmat Denis de Kergorlay, preşedintele executiv al Fundaţiei Europa Nostra
Lista lăcaşelor de cult din România aflate în pericol a fost întocmită de fundaţia ProPatrimonio.
Bisericile de lemn din sudul Transilvaniei şi din nordul Olteniei au fost construite cu lemn din pădurile României, folosindu-se tehnici tradiţionale, în perioada secolelor 18-19. Arhitectura modestă a acestor biserici este sporită de locaţiile privilegiate în care se află şi de picturile murale. În ciuda importanţei istorice, sociale şi culturale, numeroase biserici au fost abandonate în ultimele decenii, din cauza capacităţii lor mici şi a lipsei de facilităţi şi sunt astăzi în stare avansată de degradare. Comunităţile locale au făcut eforturi majore pentru reabilitarea şi reintroducerea în uz a acestor lăcaşe, dar trebuie aduse la standardele naţionale şi europene.
Arată Europa Nostra
În nordul Olteniei şi sudul Transilvaniei au fost identificate, în perioada 2007-2009, 60 de biserici din lemn care au nevoie de restaurare. În acest sens a fost lansat şi proiectul “60 de biserici de lemn din nordul Olteniei şi sudul Transilvaniei” (Vâlcea, Gorj, Sibiu, Hunedoara).
Din câteva sute de biserici din nordul Olteniei şi sudul Transilvaniei, în urma unor cercetări făcute de Fundaţia Dala şi de arhitecţi pasionaţi, au fost selectate 60 biserici care au riscul de dispariţie cel mai mare. Toate sunt monumente istorice, clasate. Ele adăpostesc elemente semnificative de arhitectură şi pictură de secol 17-19. Proiectul, iniţiat de noi, în 2009, îşi propune să contribuie la salvarea acestor biserici care sunt în prezent ameninţate de dispariţie prin prăbuşire. Aparent dispariţia unei biserici e un fapt neînsemnat, însă o privire de ansamblu pe suprafeţe întinse din mediul rural modifică impresia: de fapt dispariţia se produce de fiecare dată cu pierderea unor informaţii asupra memoriei şi culturii româneşti. În ritmul actual, peste 10 ani aceste biserici vor fi dispărut cu totul. Ce putem face? Există trei operaţii de intervenţie urgentă, care le pot salva: protecţie la acoperişuri şi sprijiniri, îndepărtarea apelor de ploaie de la talpa fundaţiei şi, eventual, consolidarea picturii desprinse de pe perete.
Declara în urmă cu câţiva ani Şerban Sturdza, preşedintele fundaţiei ProPatromonio
Proiectul a fost înscris într-un program al organizaţiei internaţionale World Monuments Fund, care monitorizează, promovează şi sprijină monumentele istorice din întreaga lume. Este vorba de programul WATCH 2014.
Aceasta înseamnă că prin promovare internaţională vom putea găsi specialişti şi poate şi fonduri să ne desfăşurăm activitatea. Nu înseamnă că ei vor veni cu bani, deşi până acum ne-au ajutat cu sume modice în demersuri, ei sunt dornici să colaboreze cu organizaţiile de aici, atâta vreme cât există implicare, voluntari şi în primul rând o componentă a dezvoltării sociale în zonă.
A declarat anul trecut arhitectul Raluca Munteanu, coordonator de proiecte în cadrul Fundaţiei Pro Patrimonio
Alături de bisericile de lemn din Oltenia şi Transilvania, lista celor mai ameninţate situri culturale include şi alte obiective de patrimoniu din Europa.
Este vorba de Teatrul Bourla din Anvers (Belgia), cartierele istorice Dolcho şi Apozari din Kastoria (Grecia), citadela din Alessandria (Italia), clopotele Palatului naţional din Mafra (Portugalia), cartierul “social” din Cerniakovsk (Rusia), construit de arhitectul german Hans Scharoun în 1924, şi sinagoga din Subotica (Serbia).
Programul „The 7 Most Endangered” a fost lansat în ianuarie 2013 de către Europa Nostra cu sprijinul Institutul Băncii Europene de Investiţii în calitate de partener şi cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei în calitate de partener asociat fondator. Acest program a fost inspirat de un proiect de succes asemănător, derulat de către Fondul Naţional pentru Conservare Istorică din SUA (US National Trust for Historic Preservation). „The 7 Most Endangered” nu este un program de finanţare. Scopul său este de a servi drept catalizator pentru acţiune şi de a promova „puterea exemplului”.
Restaurarea reuşită şi promovarea patrimoniului cultural pot avea beneficii sociale şi economice semnificative la nivel local, regional şi chiar naţional, în ceea ce priveşte creşterea turismului, crearea de locuri de muncă şi îmbunătăţirea oportunităţilor de investiţii. Experţi de la această bancă vor oferi analize şi consiliere şi vor ajuta la formularea unui plan de acţiune fezabil pentru fiecare din cele şapte situri.
A explicat Rémy Jacob, director al Institutului BEI
Federaţia paneuropeană pentru patrimoniul cultural Europa Nostra reuneşte 250 de organizaţii ce activează în domeniul patrimoniului cultural, din 50 de ţări europene.
