Zece pictori s-au adunat, duminică dimineaţa, la Conacul Otetelişanu, din Beneşti, pentru a încerca împreună să prindă în culori şi în forme spiritul românesc. Un eveniment gândit spre cinstea celor care, pornid din această casă, s-au străduit de-a lungul vremii să dea identitate acestui spirit, să-i sporească puterile şi să-i aducă la lumină esenţa.
Printre rezidenţii de la conac se numără personalităţi ale lumii artistice, Eleonora Brigalda, doctor în studiul artelor, profesor universitar şi artist emerit al Republicii Moldova, Florina Breazu, profesor de istoria artei la Colegiul de Arte Plastice “Alexandru Plămădeală” din Chişinău sau Valeria Barbaş, artist multi-media, doctorandă a Institutului Patrimoniului Cultural din cadrul Academiei de Ştiinţe din Republica Moldova.
Păstrând o strălucită tradiţie, Conacul Otetelişanu este un promotor al culturii şi gazdă pentru evenimente culturale de ţinută, în beneficiul tuturor celor interesaţi, dar mai ales în beneficiul comunităţii locale. Am deschis sezonul evenimentelor din acest an cu o tabără de pictură. Să nu uităm că pictorul Constantin Lecca, cel căruia îi datorăm mai multe portrete ale boierilor Otetelişeni, a fost unul dintre artiştii susţinuţi de Grigore şi Iordache Otetelişanu, boierii care au trăit în acest conac.
Spune Evantia Barca, consilier în cadrul Fundaţiei Domeniul Otetelişanu
Fundaţia este organizator al acestui eveniment, în parteneriat cu Fundaţia Nicolae Bălcescu din Vâlcea. Pe lângă minunatele poveşti ale pictorului Constantin Lecca, poate că e potrivit să spunem acum numai că fiica lui, frumoasa Cleopatra, i-a furat cândva inima lui Mihai Eminescu şi se spune că tocmai pentru ea poetul scria cândva una dintre cele mai cântate poezii ale literaturii române, “Pe lângă plopii fără soţ”. Eminescu însuşi a fost fascinat de boierii acestor locuri, cărora le-a dedicat, de altfel, unele dintre cele mai frumoase cuvinte.
Otetelişenii sunt cunoscuţi ca patrioţi. În ei recunoaştem generaţia trecută a Ţarei Româneşti: binevoitoarea, patriotica generaţie care forma floarea Ţarei Româneşti înainte de 1848. De la anul acesta începând, românii au pierdut simţul istoric.
Spunea poetul, amintind, poate, de Iancu Otetelişanu, cel care, odată ajuns la Bucureşti, primea – pe la 1845 – 150 de galbeni de la domnitorul Bibescu pentru a sprijini primele spectacole de teatru jucate în limba română
În curtea lui Iancu, vestita Terasă Otetelişanu din Capitală, s-au jucat şi primele spectacole de Operă, iar damele şi boierii vremii, îmbrăcaţi după ultima modă de la Paris, tot aici aveau ocazia să-şi depene poveştile şi să ducă mai departe legenda. La Craiova au rămas încă şi mai multe urme ale trecerii acestor boieri. Vom aminti, la întâmplare, Colegiul Naţional Elena Cuza – fosta Şcoală de Fete Lazaro-Otetelişanu, sau Biserica Sfântul Ilie, în curtea căreia Iordache Otetelişanu monta, pe la 1830, o minunăţie – prima tipografie din Oltenia. Iar în această tipografie s-a tipărit prima revistă din Oltenia, Mozaicul. Drumurile acestor boieri luminaţi au pornit, însă, de la Beneşti.
Albă şi semeaţă, pierdută printre stejarii care îngrădesc aleea ce curge spre biserică, casa boierilor Otetelişeni îşi păstrează cu grijă istoriile, senină în amintirile din copilăria lui Petrache Poenaru, cel care avea să devină faimos în lume pentru meritul de a fi inventat stiloul, sau întunecată de zarva zilelor în care însuşi Tudor Vladimirescu trecea pe aici, în bubuit de flinte şi în ropotul zecilor de panduri călări, pentru a le tăia capetele jefuitorilor. Tabara de pictură numită “Rotonda spiritului românesc” este primul eveniment dintr-o serie dedicată mediului artistic şi industriilor creative.
În perioada 5-9 iunie, la Conac va fi organizată o tabără de creaţie pentru presă. Zece tineri jurnalişti din presa culturală, cinci scriitori şi cinci fotoreporteri, care sunt invitaţi să găsească inspiraţie pentru poveştile lor la Beneşti, într-un decor care-şi păstrează încă parfumatele istorii.
