Bunici, copii şi adolescenţi au dat iama în magazine să îşi cumpere haine noi de Paşte. Tradiţia spune că trebuie să te înnoieşti în această perioadă deoarece îţi aduce noroc. Purtarea unor haine noi în duminica Învierii nu este un fason, semnifică purificarea corpului şi a sufletului. Mai de voie, mai de nevoie, părinţii trebuie să le facă pe plac copiilor, că doar o dată pe an este Paştele.
Dacă cei mai în vârstă au mai strâns din dinţi şi au preferat să nu îşi cumpere nimic ca să economisească bani, când vine vorba să cumpere pentru cei mici, nu mai au de ales. Bugetul alocat acestei tradiţii depăşeşte câteva sute de lei. Oamenii au achiziţionat mai multe produse vestimentare pe care să le îmbrace pentru prima dată în noaptea sfântă a Învierii. Cei mai mulţi au ales să-şi schimbe întreaga garderobă.
Este cea mai mare bucurie pentru ei să le cumpărăm hăinuţe. Am doi nepoţei, am venit să le iau mai multe lucruri să se îmbrace frumos de Paşte, la biserică. O să le iau de încălţat, şosetuţe, mai multe bluze, tot ce avem nevoie. Ne îmbrăcăm din cap până în picioare, o să cheltui cam 200-300 lei pentru amândoi. Mie nu îmi iau nimic, că eu sunt mai bătrână.
A spus Maria Despa
I-am luat soţului pantaloni, o bluză, eu aş vrea o rochie simplă pentru că avem o onomastică duminică. Nu cheltuim prea mult, dar 200 lei cel puţin, tot se duc.
A spus Ioana
De la biserică, direct spre club
Nici adolescenţii nu se lasă mai prejos când vine vorba de alegerea ţinutei pentru noaptea Învierii. Chiar dacă nu au un venit personal, părinţii au avut grijă să le dea bani ca să fie în “rândul lumii”.
Fetele, merg la Înviere cu haine noi, gătite din cap până în picioare, purtând tocuri şi bluze elegante. Şi accesoriile intră în categoria produselor noi ce “trebuie” achiziţionate. Pantalonii mulaţi sunt un articol vestimentar nelipsit din rândul tinerelor. Puştoaicele spun că vor merge decent îmbrăcate la biserică, deoarece nu vor privirile aţintite asupra lor, “să ne bârfească babele”.
Fiecare îşi cumpără, după preferinţe, dar şi după posibilităţi. Dacă unele adolescente au fost mai privilegiate şi au avut bani din belşug să se îmbrace, alţi tineri şi-au pus pofta în cui şi au achiziţionat doar strictul necesar cu un buget limitat. Nici genţile nu sunt un moft, spun doamnele, mai ales că nu îţi cumperi geantă în fiecare zi.
O să îmi cumpăr blugi, bluze, pantofi, colanţi chiar şi lenjerie intimă, am 200 lei la mine, sper să îmi iau cât mai multe lucruri, aş vrea şi un sacou. De Paşte o să merg la biserică să iau Lumină, apoi cred că o să ies cu prietenii în oraş.
Cornelia Sfirtu, 18 ani
Da, cu siguranţă o să imi iau ceva, de când eram mică obişnuiam să mă înnoiesc, abia aşteptam să vină Paştele ca să îmi cumpăr de îmbrăcat. Mai ales că poartă noroc, i-am zis mamei că neapărat să îmi dea mulţi bani. Mi-am luat şi săptămâna trecută din mall, am găsit reduceri la bluze şi blugi. Am cheltuit vreo 400 lei. Acum mai am de luat lucruri mărunte, ştrampi, dar şi cercei, brăţară. O să mă machiez când merg la biserică, dar nu strident, aşa simplu, mă îmbrac într-un sacou, pantofi cu toc, părul desfăcut, nimic ieşit din comun, dar o să mă aranjez puţin pentru că apoi ies şi în oraş.
A spus Cristina, 19 ani
Mi-am cumpărat mai multe tricouri, teneşi, nişte colanţi, nu neapărat haine elegante, ci atât haine pe care să le port şi pe viitor. La biserică o să port hainele pe care mi le-am luat şi nu o să mă fardez, mai ales că o să merg cu mama şi nu mă lasă.
A spus Diana, 17 ani
Invidie între colegi
A zecea poruncă din Decalog spune Să nu pofteşti nimic din ce este al aproapelui tau, însă majoritatea regulilor sunt încălcate şi, de cele mai multe ori, apare invidia în rândul tinerilor. Este inevitabil, spun adolescenţii, să îşi dorească să aibă ce au cei din anturajul în care se învârt.
Vreau să îmi iau cât mai multe haine pentru că te întreabă prietenele, colegele, ce ţi-ai luat, nu poţi să te faci de râs să te întorci la şcoală după Paşte fără o nouă achiziţie, mai ales că am colege care vin îmbrăcate după ultima modă şi cu haine scumpe. O să îmi cumpăr o geantă, o bluză subţire şi nişte balerini de încălţat. Am un buget de doar 150 lei.
Spune Cristina P.
Iepuraşul de Paşte este din ce în ce mai sărac, dar gustos
Rafturile centrelor comerciale sunt pline zilele acestea de tot felul de dulciuri în formă de iepuraşi sub mai multe dimensiuni, cât pentru toate buzunarele, ouă de ciocolată, figurine, toate cu trimitere către Sărbătorile Pascale, aşa că majoritatea oamenilor au ales ca iepuraşul de Paşte să vină pentru cei mici cu bunătăţi, cu toate că veniturile românilor sunt limitate.
Le-am luat mai mulţi iepuraşi de ciocolată, e plin în supermarketuri de ele, sunt şi cu 2 lei la 250 g şi mai scumpi, am cumpărat şi ouă kinder că ştiţi mai au surprize, jucării şi nu e chiar aşa costisitor. Nu aloc un buget anume, cred că 100 lei, nu este ca de Crăciun. Copii nu prea ştiu de Iepuraşul de Paşte.
A spus Claudia Bujor
Oricum am cheltuit foarte mult şi cu masa de Paşte şi încă ne aprovizionăm cu mâncare, băutură aşa că acestea sunt darurile pe care le vom face celor dragi, copiii sunt deja mari şi probabil o să le mai iau ciocolată, nepoţilor.
A spus Lorena C.
Cum spuneam, părinţii nu au avut încotro şi dacă au plecat la cumpărături cu cei mici, s-au înarmat cu multă răbdare şi au fost nevoiţi să le facă poftele.
Nu am avut ce să facem. A văzut o păpuşă, am dat 25 lei pe ea, a mai văzut şi un iepuraş de pluş, a trebuie să i le cumpăr, fetiţiei mele, are 7 ani.
A spus Ioana
Legenda Iepuraşului de Paşte
Prima apariţie a iepuraşului ca simbol al Paştelui a avut loc în Germania, în cărţi a apărut în jurul anului 1500, deşi potrivit creştinortodox.ro, e probabil ca el să fie prezent de mai multă vreme în tradiţia populară. Germanii sunt primii care au inventat dulciurile în formă de iepuraşi, la 1800, din aluat şi zahăr. În aceeaşi
perioadă, în Franţa şi Germania au apărut şi primele ouă din ciocolată.
Simbolul iepurelui provine încă din vremea festivalurilor păgâne dedicate zeiţei Eastre. Legenda spune ca Eastre a găsit într-o iarnă o pasăre rănită pe câmp. Pentru a o salva de la moarte, zeiţa a transformat-o într-o iepuroaică, aceasta păstrând însă capacitatea de a depune ouă. Pentru a-i mulţumi binefăcătoarei sale, iepuroaica decora ouăle făcute şi i le dăruia zeiţei. Din această legendă s-a născut şi tradiţia ca iepuraşul să aducă daruri copiilor.
