Ziua păcălelilor a trecut, dar se pare că tinerii nu se mai ţin de şotii ca înainte. Mulţi dintre ei nici nu îşi mai amintesc când au fost păcăliţi sau au făcut farse celor din jurul lor. Însă de la banalele farse precum “ţi s-au murdărit pantofii” sau “ai ceva pe faţă”, oamenii sunt inventivi şi apelează la orice idee care să îi amuze, uneori chiar să îi facă să cadă în ridicol.
Îmi aduc aminte din generală, eu împreună cu un coleg i-am făcut “cadou“ unui băiat o plăcintă cu brânză în care am pus boia să fie iute, am complotat cu mai mulţi colegi din clasă, a fost faza zilei, toţi râdeau de el, că a început să se enerveze, îţi dai seama avea un gust oribil, iniţial a crezut că este stricată de la magazin apoi i-am spus noi care era adevărul.
Dumitrache Vladimir, 24 ani
I-am pus pastă de dinţi în mână unui coleg de cameră la cămin, apoi l-am gâdilat ca să îl mănânce nasul şi să se scarpine, s-a trezit instant mozolit tot pe la gură.
A spus un alt tânăr
Pentru a “marca” totuşi această zi o adolescentă s-a gândit să îşi pună mama pe jar anunţând-o că este în pericol.
O singură dată am păcălit-o pe mama, dar a fost mai mult un eşec, am sunat-o noaptea târziu pe 31 martie, când eram prin liceu şi eram cazată la cămin, i-am spus că am fugit de acolo, că am spart geamul la o maşină şi ne urmăreşte poliţia, i-am zis că sunt între blocuri şi nu ştiu unde mă aflu şi că sunt şi nişte câini lângă mine, am început să plâng, săraca s-a speriat foarte tare, dar când i-am spus că este păcăleală nu a mai vorbit cu mine a doua zi.
Carmen Podaru, 19 ani
De mult nu am mai făcut păcăleli, însă când locuiam în gazdă cu mai multe fete, ne sunam prietenii cu număr ascuns şi le puneam tot felul de întrebări, care este teorema lui Pitagora, sau pur şi simplu îi întrebam cât este ceasul, ne plictiseam şi nu aveam ocupaţie, dar în ultimii ani nu am primit păcăleli şi nici nu am mai păcălit pe nimeni.
Alina Badea, 23 ani
Minciunelele te pun pe jar şi te aduc uneori în pragul disperării.
M-a sunat un tip de la o firmă de biciclete din Bucureşti şi a zis că a trecut o săptămână de când am primit un colet şi mai am de plătit o restanţă la el, ciudat era că îmi ştia adresa, numele, tot, dar problema era că nu primisem niciun colet, dar el insista că am semnat pentru semnarea coletului şi că vine la Craiova să îi dau banii. M-am gândit că poate şotul meu a făcut pe furiş, comandă de bicicletă pentru copil şi nu mi-a zis. M-am enervat tare şi i-am spus că nu ştiu despre ce este vorba, într-un final mi-a zis că este o farsă de ziua mea că se apropia.
Adriana Vânt
Obiceiul de a face păcăleli de 1 aprilie este unul vechi de câteva secole. Precursori ai Ziulei Păcălelilor în variantă autohtonă – ar putea fi Festivalul Hilaria (un festival roman), care se desfăşura pe 25 martie, şi Medieval Feast of Fools, care se desfăşura pe 28 decembrie, o zi care încă este marcată în unele ţări de limbă spaniolă.
Pe de altă parte, cea mai veche referire la Ziua Păcălelilor pare a fi, potrivit Museum of Hoaxes, un fragment dintr-un poem flămând din 1539, în care un bărbat şi-ar fi păcălit servitorul chiar într-o zi de 1 aprilie.
Totodată, o altă explicaţie ar fi că, în urmă cu câteva sute de ani, oamenii sărbătoreau Anul Nou de 1 aprilie. Înlocuirea vechiului calendar cu cel nou a creat confuzii, iniţial unii oameni neputând să se adapteze schimbării sărbătoreau Anul Nou pe data de 1 aprilie în loc de 1 ianuarie şi din acest motiv au fost numiţi “April Fools”.
