Profesori ai Universităţii din Craiova împreună cu Inspectoratul de Jandarmi Judeţean “Mihai Bravul” şi Gruparea de Jandarmi Mobilă “Fraţii Buzeşti Craiova” s-au reunit ieri în sala Aula Magna a Facultăţii de Drept şi Ştiinţe Sociale pentru a sărbători anticipat 164 de ani de la înfiinţarea Jandarmeriei Române.
La data de 3 aprilie 1850 Grigore Alexandru Ghica, printr-un “Ofis” domnesc a aprobat hotărârea Divanului Obştesc “Legiuirea pentru reformarea Corpului slujitorilor în corp de jandarmi”. Astfel, de la acea dată, de când s-a aprobat legea, Jandarmeria a primit statut juridic, şi-a definit atribuţiile, principiile de organizare şi funcţionare şi rolul său în menţinerea ordinii publice şi participarea la apărarea ţării.
Aceştia au sărbătorit printr-un simpozion intitulat “Jandarmeria pe înţelesul tuturor”.
În cadrul simpozionului s-a relatat un scurt istoric al Jandarmeriei ca instituţie.
Armă de tradiţie glorioasă, Jandarmeria îşi are rădăcinile în profunzimile istoriei naţionale. Numiţi slujbaşi domneşti de Mircea cel Bătrân, oamenii măriei mele, pe vremea lui Mihai Viteazul, aceşti oşteni devin slujitori de taină în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu. Printre personalităţile cele mai reprezentative cu contribuţii majore în complexa operă de modernizare a României şi având un rol decisiv în crearea Jandarmeriei Naţionale, un loc de cinste îl ocupă Domnitorul Grigore Alexandru Ghica 1849-1856.
A povestit prof.univ.dr Dinică Ciobotea
La simpozionul dedicat Jandarmeriei, gazda evenimentului a transmis mesajul de salut.
Permiteţi-mi ca în numele conducerii Universităţii din Craiova şi în numele conducerii de Drept şi Ştiinţe Administrative să vă adresez cuvântul de bun venit, să îmi exprim satisfacţia pentru iniţiativa găzduirii unui asemenea eveniment consacrat unei importante instituţii a statului nostru şi ieşirea din convenţional, păşirea în spaţiul academic, universitar care oferă o deschidere necesară tuturor instituţiiilor, Universităţii, Jandarmeriei aniversate astăzi. Manifestările ştiinţifice organizate în comun de Facultatea de Drept şi Stiinţe Administrative şi Jandarmeria Naţională nu poate să fie decât salutară şi folositoare atât mediului militar cât şi academic.
A declarat prof. univ. dr. Daniel Ghiţă, prodecanul Facultăţii de Drept şi Ştiinţe Sociale
Jandarmii doljeni au spus un scurt istoric despre denumirea Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Mihai Bravul, Dolj şi respectiv Gruparea de Jandarmi Mobilă “Fraţii Buzeşti Craiova” şi au făcut o prezentare a acţiunilor desfăşurate pe linia asigurării liniştii publice şi de intervenţie în cazul situaţiilor de urgenţă.
Domnitorul Mihai Bravul reprezintă figura reprezentativă în sufletul jandarmilor doljeni.
Mihai Viteazul denumit şi Mihai Bravul este legat de Craiova prin faptul că a îndeplinit în 1593 funcţia de Ban al Craiovei, care, începând cu domnia lui Mircea cel Bătrân, era vazută ca a doua poziţie dupa cea a domnitorului ţării.
După pierderea bătăliei de la Mirăslău, din 18 septembrie 1600, Mihai Bravul a încercat să facă din Oltenia şi centrul său politic, Craiova drept ultimul bastion al rezistenţei.
Mihai Bravul a încercat să facă din Craiova centrul său politic.
Exemplul personal al vitejiei şi dăruirii oferite de domnitor până la jertfa supremă l-au ghidat pe regele Ferdinand care prin Înaltul Decret nr.2968/26.09/1916 a instituit Ordinul militar de război „Mihai Viteazul”, organizat pe trei clase. Ordinul devenea astfel cea mai importantă distincţie care se putea oferi ofiţerilor pentru fapte de bravură sau eroism.
Fiind cel mai important centru urban şi cultural din sudul ţării la egala depărtare de Timişoara, centrul Banatului şi de capitala ţării, Bucureşti, Craiova şi-a conservat statutul încredinţat de Mihai Viteazul, care şi-a legat numele, său de al oraşului.
La 1 septembrie 1893 se adopta „Legea asupra Jandarmeriei Rurale”. Astfel, prin acea lege la exact 300 de ani de la urcarea pe tron a lui Mihai Viteazul, la Craiova se înfiinţează o companie de Jandarmi cu 51 jandarmi, 2 sergenţi majori sau plutonieri, 11 sergenţi şefi de staţiuni, 23 jandarmi călare, un sergent şi trei jandarmi pedestri, având ca responsabilitate 11 plase şi reşedinţa judeţului Dolj.
La 411 ani de la intrarea triumfală a voiedului Mihai în Alba Iulia, Inspectoratul de Jandarmi Judeţean a primit numele acestuia, deoarece curajul, bravura sunt trăsăturile esenţiale pentru un jandarm.
Gruparea de Jandarmi Mobilă Fraţii Buzeşti Craiova a primit această denumire datorită boierilor care au avut case în Craiova.
La sfârşitul secolului al XVI-lea, se ridicase, în special în Oltenia, o clasă boierească foarte puternică şi bogată. Această clasă ridicată din rândul micii boierimi şi a ostaşilor era interesată în apărarea privilegiilor lor. Datorită polului administrativ al Băniei, toţi marii boieri din Oltenia sunt obligaţi să-şi facă case şi palate boiereşti în Craiova pentru a-şi apăra mai bine interesele. Cei mai de seamă reprezentanţi ai acestei noi pături nobiliare craiovene au fost Fraţii Buzeşti, Fraţii Goleşti.
După intrarea triumfală a lui Mihai Viteazul în Alba Iulia încep disesiunile între Buzeşti şi Mihai. Buzeştii şi apropiaţii lor doreau să elimine complet nobilimea maghiară din Transilvania, iar ei să deţină toate posesiunile acestora.
Prin decretul regal nr. 2919/30.08.1893 s-a stabilit ca una din cele 4 circumscripţii de Jandarmi să funcţioneze la Craiova, prin acelaşi act dispunându-se înfiinţarea unei companii de jandarmi în judeţele Dolj, Gorj, Mehedinţi,Vâlcea, Olt, Romanaţi, Muscel, Teleorman şi Vlasca.
