Problemele de zi cu zi, certurile cu prietenii sau cu iubitul/ iubita fac victime în rândul tinerilor români. La vârsta adolescenţei, o banală problemă poate deveni una uriaşă, având chiar un deznodământ dintre cele mai neaşteptate şi triste. Conform unor studii, tinerii recurg la suicid, considerând că astfel pot stopa evoluţia oricărui impas din viaţă. Însă ce nu ştiu aceştia este că vor lăsa în urma lor multă tristeţe şi durere. Familia, prietenii vor avea de dus o adevărată povară pe umeri, zi de zi, purtând o durere imensă în suflet, pentru tot restul existenţei lor.
România depăşeşte substanţial media UE-28 la suicid
România depăşeşte substanţial media UE-28 la suicid, în cazul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 şi 19 ani, conform celor mai recente date ale Eurostat, ceea ce provoacă îngrijorare în rândul psihiatrilor şi psihologilor români. Chiar dacă pare bizar, ţara noastră ocupă un loc fruntaş şi în ceea ce priveşte suicidul în rândul adulţilor cu vârste cuprinse între 50 şi 54 de ani.
Aceste cifre pot fi puse în legătură cu multe realităţi sociale şi economice. Mentalitatea, comportamentul oamenilor care ne înconjoară pot reprezenta factori esenţiali în declanşarea stărilor persistente de depresie. De pildă, cu puţin timp în urmă, medicii specialişti români, dar şi din alte ţări au tras un puternic semnal de alarmă: 1 din 15 oameni ( 6,66%) suferă de depresie majoră şi dacă includem în statistică şi anxietatea, precum şi formele de depresie, constatăm că 4 din 15 oameni sunt afectaţi de această tulburare, la nivelul Uniunii Europene, potrivit unei statistici ONU.
Criza economică, cauză importantă a depresiilor
Se pare că şi criza economică a generat în România tot mai multe situaţii în care unele persoane ajung la psihiatru cu stări depresive, care debutează după pierderea locului de muncă. Statisticile oficiale arată că rata şomajului a fost în ianuarie de 7,3%, în creştere aproape continuă de la declanşarea crizei. Sinuciderile sunt considerate ca fiind ,,decese evitabile’’, iar eforturile la nivel global se îndreaptă către reducerea semnificativă a numărului lor.
Grupele de vârstă cu cea mai mare incidenţă a sinuciderii sunt: 15-19 ani, 50-54 ani şi peste 85 ani
Potrivit Eurostat, grupele de vârstă cu cea mai mare incidenţă a sinuciderii sunt: 15-19 ani, 50-54 ani şi peste 85 ani.
Ratele sinuciderii sunt reduse în ţările din sudul Europei- Grecia, Cipru, Italia, Malta, Spania şi Portugalia, dar şi în Marea Britanie
unde se înregistrează mai puţin de opt decese la 100.000 de locuitori. Un număr mai mare de sinucigaşi numără Statele Baltice şi Europa Centrală şi de Est- Lituania, Ungaria, Letonia şi Finlanda.
Situaţie România, 2010: 6,3 decese la 100.000 de locuitori
În ceea ce-i priveşte pe tinerii cu vârste între 15 şi 19 ani care-şi curmă singuri viaţa, România înregistra, în 2010, o medie de 6,3 decese la 100.000 de locuitori, pentru ambele sexe, comparativ cu media europeană de 4,6.
Rata suicidului masculin este de 9,2 comparativ cu 6,9, media UE, iar rata suicidului feminin este de 3,2, comparativ cu 2,2 media UE.
În cazul tinerilor, comportamentul suicidar este o dovadă a problemelor emoţionale, comportamentale şi sociale, precum şi abuzul de substanţe nocive, pierderea relaţiilor romantice, imposibilitatea de a depăşi dificultăţile şcolare sau stima de sine scăzută. Totodată, problemele familiale pot avea repercusiuni grave asupra stării psihice a adolescenţilor.
În 2010, cele mai înalte rate de suicid în rândul vârstnicilor s-au înregistrat în Bulgaria. România s-a aflat sub media europeană la acest indicator, cu o rată de 19,6 decese la 100.000 de locuitori.
Incidenţe foarte mici ale suicidului feminin din grupa de vârstă de peste 85 de ani s-au înregistrat în Grecia, Marea Britanie, Irlanda şi România.
O tânără din Craiova povesteşte cum, în urmă cu câţiva ani, a asistat îngrozită la o astfel de întâmplare cutremurătoare. Prietena cea mai bună era cât pe ce să se stingă chiar sub ochii ei.
Prietena mea a ales calea cea mai uşoară de a scăpa de orice fel de problemă. În acel moment, ea a considerat că viaţa ei a fost distrusă, că nu mai există cale de scăpare. A vrut să se sinucidă la doar 17 ani. Motivele? În acea vreme avea un iubit de aproape doi ani. Din păcate, băiatul respectiv a hotărât să încheie orice relaţie cu prietena mea cea mai bună, pentru că se îndrăgostise de altă fată. La aflarea veştii, prietena mea a fost devastată. Intrase într-o depresie profundă, refuza chiar să mai meargă şi la şcoală. Părinţii nu au observat, iniţial, ce păţise, pentru că erau mai preocupaţi de divorţul lor care urma să se pronunţe. Fata era afectată şi din cauza situaţiei familiale. Dintr-o dată, lumea ei fusese zdruncinată.
A relatat fata
«Mereu îmi spunea că este un obstacol chiar şi pentru familia ei»
Vizibil afectată de întreaga situaţie şi fără a se baza pe sprijinul familiei, fata a simţit că devenise un ,,obstacol’’ în calea mai multor persoane din viaţa ei.
Mereu îmi spunea că este un obstacol chiar şi pentru familia ei, că părinţii se ceartă continuu, iar ea nu mai este băgată în seamă în acea casă. Plângea încontinuu, nimic nu o putea scoate din starea de depresie. Refuza chiar şi să mănânce. Într-o zi m-am dus la ea acasă pentru a o lua mai mult forţat la şcoală. Eram în ultimul an de liceu, aveam de susţinut un examen important. Aceste perspective de viitor pentru ea nu mai contau. Când am ajuns, era aproape moartă, abia că mai putea respira. Am sunat imediat la Salvare. Prietena mea înghiţise o cantitate foarte mare de pastile. Din fericire, medicii au reuşit să o salveze. Sentimentul pe care l-am trăit în acel moment nu poate fi descris.
A povestit tânăra
Povestea putea avea un sfârşit tragic, dacă adolescenta nu ar fi fost găsită la timp.
Astfel de situaţii pot fi evitate, doar cu sprijinul familiei şi a celor apropiaţi. Pentru a depăşi aceste stări şi a nu se ajunge la situaţii drastice, părinţii pot apela la ajutorul psihologilor sau al psihiatrilor.
Potrivit specialiştilor, părinţii ar trebui să fie atenţionaţi asupra riscului de suicid la copiii care provin din familii aflate în divorţ, precum şi la adolescenţii care adoptă comportamente de sfidare în relaţia cu adulţii.
Descoperirea la timp a simptomelor depresive şi instituirea urgentă a tratamentului specific pot conduce la scăderea semnificativă a numărului sinuciderilor.
