Timişoara, Bucureşti, Iaşi şi Arad.
Oraşele înscrise au început deja pregătirile. Acţiunile din cadrul programului sunt publicate pe site-uri dedicate.
Bucureştiul a votat recent participarea la competiţie, aşa că nu are încă programul pus la punct.
Iaşiul are site-ul în construcţie (www.iasi2021.ro), dar îşi promovează acţiunile pe Facebook. Pagina dedicată este urmărită de 3.640 de persoane. Aradul se promovează tot pe Facebook-5.461 de persoane urmărind activităţile postate pe pagina dedicată.
Timişoara, susţinută de soţia premierului
Timişoara pare că îşi doreşte mult câştigarea titlului de Capitală Culturală Europeană în 2021. Pe site-ul www.timişoara2021.ro, şi acesta încă în lucru, sunt publicate date despre proiectele derulate de oraşul de pe Bega. În această perioadă se derulează proiectul “Cultura uneşte comunitatea”, o campanie de informare a cetăţenilor privind candidatura oraşului. Este de menţionat faptul că, pe lângă sponsori, municipalitatea timişoreană, invită cetăţenii să sprijine oraşul în această competiţie prin donarea a 2% din impozitul pe venit.
A început campania de colectare a 2% din impozitele plătite pentru veniturile realizate în 2013, iar proiectul Timişoara Capitală Culturală Europeană în 2021 este unul dintre cele care merită să beneficieze de acest sprijin. Banii vor intra în contul proiectului anul viitor, adică în 2015, când Timişoara va intra în competiţia naţională pentru titlul de Capitală Culturală Europeană. Pentru succesul proiectului, orice contribuţie este importantă.
Se precizează pe site-ul menţionat
Evenimentele Timişoarei nu sunt puţine şi nici de “netemut’ de către celelalte competitoare. Teatru, muzică, expoziţii. Menţionăm doar câteva evenimente care au avut loc la Timişoara de la începutul anului: Direcţia 5 şi-a lansat la Timişoara ultimul albul ”Zâmbetul face minuni”; Formaţia BZN, care a primit, 22 de ani consecutiv, Discul de platină a concertat în sala Filarmonicii Banatul; pe 11 martie, cel mai faimos spectacol coregrafic a ajuns, în premieră, la Timişoara. Este vorba de ”Lord of The Dance”, show creat de Michael Flatley.
Timişorenii speră că vor câştiga competiţia, mai ales că sunt susţinuţi chiar de soţia premierului Victor Ponta.
E normal să aleg oraşul natal (Timişoara – n.r.). Am trăit 25 de ani aici, nu vreau să calculez. Sigur că îmi doresc să fie cât mai multe oraşe din România (candidate la titlul de Capitală Culturală Europeană – n.r.), pentru că merită, şi sprijinul nostru îl vor avea la Bruxelles. Sper să avem şi un coleg în comisia de cultură (din Parlamentul European – n.r.), în noul mandat, care să poată efectiv să sprijine candidatura.
A spus Daciana Sârbu pentru tion.ro
Cluj-Napoca atacă în forţă competiţia
Autorităţile din Cluj-Napoca sunt intens implicate în cursa pentru obţinerea titlului de Capitală Culturală Europeană. De altfel, clujenii par şi cel mai bine pregătiţi la acest capitol.
Pe site-ul dedicat www.clujnapoca2021.ro sunt publicate o mulţime de informaţii cu privire la proiect, program şi activităţile derulate.
În eforturile noastre de a deveni Capitală Culturală Europeană sunt importante, în egală măsură, rezultatul, obţinerea titlului pentru Cluj-Napoca, şi procesul prin care, pas cu pas, ne apropiem de acest obiectiv. Modul în care parcurgem acest drum este definit de valorile pe care ni le asumăm. Participarea şi mobilizarea comunităţii sunt motorul şi sursa legitimităţii proiectului nostru. Abordăm cu deschidere conexiunile dintre cultură şi societate şi provocările evoluţiei acestor conexiuni pe termen lung. Integrăm în aceste procese inovaţia şi tradiţia, susţinem valorile locale şi considerăm că prin aceasta, şi prin conexiunile internaţionale pe care le creăm, contribuim la consolidarea vocaţiei europene a oraşului nostru. Ne asumăm cu responsabilitate un proiect important pentru clujeni şi garantăm calitatea conţinutului şi transparenţa gestionării acestui proiect. În întreaga noastră activitate integrăm valori europene şi universale: respect pentru diversitate şi intercuturalitate, egalitate de şanse, nediscriminare, incluziune.
Este specificat pe site, în secţiunea “Valori şi principii”
Pe pagina online menţionată există chiar şi o secţiune în care sunt publicate rapoarte ale activităţilor desfăşurate.
Anul acesta clujenii au de gând să deruleze o sută de proiecte. Între partenerii oraşului în competiţie se numără Microsoft care a contribuit cu peste 300.000 euro, din circa 800.000 euro, cât era finanţarea estimată atrasă până în februarie.
Ziar de Cluj a publicat online câteva dintre cele mai importante evenimente din 2014:
Din martie a demarat Passport for Cluj2015, Outpost for Cluj 2015, un proiect de networking pentru persoane tinere. Practic, este vorba despre un document ce conţine informaţii de baza despre Cluj, despre Capitala Europeană a Tineretului, atmosfera ei, lucruri interesante ce se intampla aici. Locaţiile Outpost for Cluj 2015 sunt locuri fixe la parteneri naţionali şi europeni, locuri unde informaţia despre Cluj poate fi preluată atât de mesageri cât şi de alte persoane interesate.
2014 este anul construirii reţelei de mesageri şi anul purtării mesajului despre ceea ce se întâmplă în 2014 şi urmează să se întâmple în 2015.
Au precizat organizatorii pentru ziardecluj.ro
Începand din mai “Academia Voluntarilor” le va da ocazia doritorilor între 16 şi 40 de ani să contribuie la pregătirea şi desfăşurarea programului de Capitala Europeană a Tineretului, mai scrie sursa citată.
Putem să vă spunem că unele proiecte testate în 2013 sau 2014, gen Cluj Never Sleeps, QR Code pentru o Cauză (şi desigur îmbunătăţirea proiectului ca să crească şi ca şi codul să poata fi citit din prima, fără ajustari), Connector, ediţia a doua, Day 15 cu 12 acţiuni tematice câte una pentru fiecare lună, vor reveni şi vor fi prezente în format extins în 2015. De asemenea, vom fi prezenţi cu acţiuni unice, proprii şi în cadrul evenimentelor deja existente şi consacrate din Cluj. Şi desigur, Anul Nou va fi o serbare unică de cinste. Până la sfârşitul lunii aprilie vom putea prezenta deja prima arhitectură a anului cu acţiunile de calibru mare care sunt planificate pentru anul de referinţă 2015.
Au mai spus organizatorii pentru ziardecluj.ro
Informaţii despre proiectele clujenilor pot fi găsite şi pe pagina dedicată de Facebook, urmărită de 5255 persoane.
Mai adăugăm că, deşi nu am solicitat acest lucru, Primăria Cluj Napoca, trimite zilnic pe adresa de e-mail a cotidianului Ediţie Specială, informaţii referitoare la proiectele derulate. Pentru aceasta un “10+” pentru interes.
Ce face Craiova
Primarul Craiovei vrea, de asemenea, câştigarea titlului de Capitală Culturală Europeană. În acest moment, în Bănie se derulează un proiect în cartiere, un proiect de teatru comunitar – “Povestea ta, este povestea cartierului tău”. Proiectul este intens promovat pe Facebook. Nici municipalitatea craioveană şi nici Asociaţia Craiova Capitală Culturală Europeană 2021 nu se preocupă prea tare de promovarea evenimentelor în mass-media.
Pe Facebook sunt două pagini ale Asociaţiei. Una este urmărită de 3.990 de persoane, iar cealaltă are 612 “like-uri”.
Site-ul dedicat competiţiei este www.craiovaculturala.ro.
Aici găsim o scurtă informaţie despre municipiul Craiova, filmul de prezentare al oraşului, iar la “Agenda culturală” sunt publicate doar 5 evenimente: Festivalul Antic Pelendava, Caravana Filmului Românesc-Craiova 2013, 1 Decembrie-eveniment dedicat Zilei
Naţionale a României, Cartier şi Ziua Artei.
Agenda culturală a Craiovei nu se rezumă numai la acestea. În Bănie au loc o multitudine de spectacole la Teatrul Naţional “Marin Sorescu”, la Filarmonica Oltenia sau la Opera Română Craiova. Diverse şi importante expoziţii şi manifestări au loc periodic la instituţiile de profil ale Craiovei cum ar fi Muzeul Olteniei ori Biblioteca Judeţeană “Alexandru şi Aristia Aman.”
Asociaţia Craiova Capitală Culturală 2021 nu se oboseşte însă să le promoveze. Mai trebuie spus că municipalitatea alocă Asociaţiei în acest an suma de 1.100,00 mii lei. Craiova este susţinută în această competiţie de toate judeţele Olteniei.
