Conecteaza-te cu noi

Educație

Meseria de dascăl nu mai este «brăţară de aur»

Publicat

pe

Astfel, dascălii au ajuns să fie umiliţi nu numai de proprii elevi, ci şi de sistemul care îi ghidează zi de zi. Nu mai este o noutate pentru nimeni că profesia de dascăl este similară traiului la limita supravieţuirii. Paznicii, şoferii şi chiar unii muncitori angajaţi la întreprinderi de stat sunt mult mai bine plătiţi decât cei care îşi dedică viaţa învăţându-i pe alţii să devină oameni responsabili şi integri. Este trist când după mulţi ani de studii şi diplome acumulate, când după mulţi ani de satisfacţie în care au reuşit să obţină performanţe remarcabile alături de elevi, profesorii nu au nici o satisfacţie proprie. Din contră, umilinţele la adresa lor curg pe bandă rulantă, iar aprecierile tind să fie spre zero.
Din acest motiv, mulţi au ales să se reorienteze, din punct de vedere profesional. Totuşi, sunt şi dascăli care nu ar renunţa niciodată la meseria lor, pentru nimic altceva în lume. Însă cei care s-au reorientat nu sunt în totalitate mulţumiţi de alegerea făcută. Cu toate acestea, siguranţa unei vieţi mai decente i-a împins către o astfel de măsură drastică.

«Am realizat prea târziu cât de umilit poate fi un profesor în propria ţară»

Am lucrat mai bine de zece ani în învăţământ. Satisfacţiile au venit la început, însă odată cu trecerea timpului mi-am dat seama că alegerea mea nu a fost cea mai bună. În urmă cu vreo 20 de ani, a fi dascăl reprezenta o adevărată mândrie. Bineînţeles că şi părinţii mei m-au impulsionat să urmez această carieră. Am absolvit Facultatea de Ştiinţe Exacte din Bucureşti, ceea ce în acea vreme nu era tocmai uşor.  Părinţii au făcut adevărate sacrificii pentru a mă întreţine la Bucureşti. Singura mea preocupare a fost să învăţ. Din păcate, am realizat prea târziu cât de umilit poate fi un profesor în propria ţară. Salarii de mizerie, elevi care pretind că le ştiu pe toate şi lista poate continua…Aşa că m-am hotărât să urmez o a doua facultate, tot la insistenţele părinţilor mei. M-am înscris la Litere, dar nici cu această specializare n-am avut prea mare noroc.
A relatat Adriana, din Craiova

De la catedră, la agricultură…

 Ceea ce a urmat, nici nu şi-ar fi închipuit vreodată. Femeia a fost  nevoită să plece la muncă, peste hotare, pentru a se putea întreţine. Acolo nu a mai avut nevoie de toate diplomele şi cunoştinţele acumulate pe parcursul anilor de facultate.
S-a angajat în agricultură, întrucât salariul câştigat în cursul unei luni era de patru ori mai mare faţă de ceea ce primea din meseria de dascăl.

M-am angajat în agricultură, în Italia. Iniţial nu mi-a surâs ideea şi nici familia nu a fost de acord cu acest lucru. Dar din ceva trebuia să trăiesc şi eu, nu? Apoi, încet, încet m-am acomodat şi a început chiar să-mi placă pentru că ajunsesem să câştig foarte bine şi nu mai conta că munca era extenuantă. După ce mi-am făcut un rost în viaţă, adică, mai exact acum patru ani m-am reîntors în ţară. Îmi era dor de casă.
A povestit femeia

S-a reîntors în ţara natală

Acum, ţine contabilitatea la o firmă privată din oraş. Adriana spune că nu i-ar displăcea ideea de a pleca, din nou, la muncă în altă ţară, deoarece confortul financiar este foarte important, după cum ea însăşi declară.

Situaţia mea este mult mai bună acum, însă nu aş spune nu categoric dacă mi s-ar propune să plec, din nou, peste hotare. Poate că eşecul meu a fost acela că nu mi-am ales meseria care ar fi trebuit, însă timpul nu mai poate fi dat înapoi şi nici tinereţea nu mai poate fi recuperată.
A spus femeia

Profesorii,  una dintre categoriile cel mai prost plătite în România

Profesorii sunt una dintre categoriile cel mai prost plătite în România. Un învăţător debutant câştigă 800 de lei net pe lună, iar unul cu 40 de ani de experienţă în sistem ajunge la cel mult 2.000 de lei.
Salariul unui profesor debutant este de cel mult 1.000 de lei, iar după 30 de ani de muncă poate spera la cel mult 3.000 de lei pe lună.
Conform unei analize realizate de Ziarul Financiar, vedem că un şofer de la Ministerul Educaţiei câştigă între 1.000 şi 1.200 de lei, iar unul de la ministerul de Finanţe primeşte între 1.500 şi 3.000 de lei net pe lună.
Un electrician sau un fochist de la Administraţia Prezidenţială au un venit lunar de până la 1.350 de lei.
Aşă că, rând pe rând, dascălii buni plecă de la catedră şi se orientează spre alte domenii. Locul lor este luat de tineri, iar situaţia nu este încurajatoare. Din cei peste 30 de mii de aspiranţi la o carieră de profesor, 9.400 au luat cinci şi şase la examen, iar peste 5.500 l-au picat. Slaba pregătire a unora dintre dascăli sau lipsa motivaţiei acestora s-au răsfrânt asupra rezultatelor elevilor. Aproape trei sferturi din elevii de clasa a opta au luat la simularea de la matematică note sub cinci, iar o treime nu au reuşit să promoveze la limba română.

Continue Reading